Sebastian Spanache Trio live @ Atelier Cafe

Atelier Cafe – 27 noiembrie – 21:00: info & rezervări: 0264.450.655

sstSebastian Spanache | pian, rhodes, wurlitzer, Csaba Sánta | contrabas, chitară bas), Radu Pieloiu | tobe, percuție

Din 2011 până acum, Sebastian Spanache Trio a avut o activitate concertistică intensă, atât pe plan național, cât și internațional, cu participări în cadrul unor festivaluri importante, precum JazzTM, Green Hours Jazz Fest, Arcub Jazz&More, Mupa Budapest Jazz sau DixieJazz Fest Bulgaria, împărțind scena cu artiști de talie mondială, cum ar fi Richard Bona, Hidden Orchestra, Adam Baldych Imaginary Quartet sau Robert Mitchell’s Panacea. De asemenea, în 2013, trioul a plecat în turneu european, bifând concerte în Polonia, Ungaria, Slovacia, Croația și Serbia. La sfârșitul anului 2013, Sebastian Spanache Trio a câștigat premiul cel mare la prima ediție a Festivalului/Concurs Johnny Răducanu din Brăila, Trofeul Johnny Răducanu.

În data de 10 noiembrie trioul a lansat DVD-ul ‘Live on the Eiffel Bridge’, dvd filmat în timpul concertului de lansare al albumului ‘A Pasha’s Abstinence’, din data de 25 Aprilie 2014, fiind primul concert amplificat cu sistem silent (pe principiul silent disco) în România, eveniment realizat cu sprijinul Plai, Music Service, HDV Studio, Becherovka, Silent Dance și PR Beta Agency.

Trioul are la activ două albume lansate oficial, în 2013 („Humanized”) și în 2014 („A Pasha’s Abstinence”), cel din urmă fiind premiat ca BEST ALBUM la prima ediție a Premiilor Revistei Sunete 2014. Lansarea celui de-al doilea album a reprezentat o premieră la nivel național, fiind primul concert amplificat cu sistem silent (pe principiul „silent disco”) din România. Luna noiembrie marchează lansarea DVD-ului „Live on the Eiffel Bridge”, filmat în timpul concertului de lansare al albumului „A Pasha’s Abstinence”.

www.sebastianspanachetrio.com
www.facebook.com/SebastianSpanacheTrio
www.youtube.com/user/Cdnalsi/videos
https://soundcloud.com/sebastian-spanache-trio

Concert Nightloswers 20 ani // Cluj // 18 noiembrie

NIGHTLOSERSAnul acesta se împlinesc 20 ani de pierdut nopți, concerte de blues ardelenesc în mai toată Europa, Statele Unite, dar și în cămine culturale, peșteri, pușcării, spitale de nebuni. Au fost 20 de ani în care ne-am reprezentat cu cinste țara și tradițiile muzicale autentice.

Pe 18 noiembrie de la ora 20:00 @ Sala Radio Cluj vom susține un concert aniversar alături de invitați speciali care au contribuit la albumele și conceptul Nightlosers.

Vă pregătim un spectacol inedit în care vom parcurge împreună cu voi istoria trupei din 1994 până în ziua de azi.

Evenimentul va fi difuzat și live pe radiocluj.ro și pe site-ul nostru nightlosers.ro.

Parteneri: Energobit / Partytude Ro / Cluj Life / Radio Impuls / cluj.com / Nappoca / Radio Cluj / TVR Cluj / Zile si Nopti Cluj-Napoca / Byron Audiovisual Events / TMR Productions / Click Zoom Bytes

=====================
Sala Radio Cluj
Str. Donath 160
Bilet 30 lei

Melt Trio la Timișoara Jazz Festival 2014

Dragi prieteni, s-au anunțat trupele de la Timișoara Jazz Festival și vă garantăm că aveți ce vedea & auzi. Ne vedem pe 29 și 30 noiembrie la Sala Capitol, Filarmonica Banatul Timișoara, „locul unde merg gărânezii iarna” ;).

melt

29 noiembrie: Melt Trio (Germania): Peter Meyer – chitară; Bernhard Meyer – chitară bas; Moritz Baumgärtner – baterie.

www.melttrio.com

Bilete:
60 ron/zi
100 ron/abonament 2 zile
Biletele se pot achiziționa de la casieria Filarmonicii Banatul
orar: Luni – Miercuri – Vineri: 10.00 – 14.00 și Marţi – Joi: 14.00 – 19.00

Organizator: FUNDAȚIA CULTURALĂ JAZZ BANAT

Parteneri: Primăria Timișoara, Consiliul Județean Timișoara, Ambasada Israelului, PRO Helvetia, Centrul Cultural German

Sponsori: Biomedica, Administratia Castelului Bran, Hotel Del Pack, Egeria, Clubul German de Afaceri

Parteneri media: TVR Timișoara, Radio Timișoara, Zile si Nopti, Dilema Veche, Muzica de Vest, Bicicleta Galbenă, debanat.ro, pressalert.ro

 

Timișoara Jazz Festival ediția a VII-a 29 – 30 noiembrie 2014

Dragi prieteni, s-au anunțat trupele de la Timișoara Jazz Festival și vă garantăm că aveți ce vedea & auzi. Ne vedem pe 29 și 30 noiembrie la Sala Capitol, Filarmonica Banatul Timișoara, „locul unde merg gărânezii iarna” ;).

„locul unde merg gărânezii iarna” © M.S.

„locul unde merg gărânezii iarna” © M.S.

29 noiembrie, ora 18:00

Melt Trio (Germania): www.melttrio.com

Gaia Cuatro (Argentina, Japonia)

Shai Maestro Trio (Israel): www.shaimaestro.com

30 noiembrie, ora 18:00

Exit Oz (România) www.facebook.com/exitoz.ro

Brink Man Ship (Elveția) www.brinkmanship.ch

Hadrien Feraud Quartet (Franța, SUA)

Bilete:
60 ron/zi
100 ron/abonament 2 zile
Biletele se pot achiziționa de la casieria Filarmonicii Banatul
orar: Luni – Miercuri – Vineri: 10.00 – 14.00 și Marţi – Joi: 14.00 – 19.00

Organizator: FUNDAȚIA CULTURALĂ JAZZ BANAT

Parteneri: Primăria Timișoara, Consiliul Județean Timișoara, Ambasada Israelului, PRO Helvetia, Centrul Cultural German

Sponsori: Biomedica, Administratia Castelului Bran, Hotel Del Pack, Egeria, Clubul German de Afaceri

Parteneri media: TVR Timișoara, Radio Timișoara, Zile si Nopti, Dilema Veche, Muzica de Vest, Bicicleta Galbenă, debanat.ro, pressalert.ro

DUMItRIO | Jazz made in Amsterdam | Lansarea albumului „Future Nostalgia”

dumiTrei muzicieni europeni extraordinari (chitaristul român George Dumitriu, contrabasistul italian Mattia Magatelli și percuționistul sloven Kristijan Krajnčan) s-au întâlnit, mai mult sau mai puțin întâmplător, în nordul Olandei, cândva în iarna lui 2010. Ca-n poveștile frumoase, cei trei și-au dat rapid seama că între ei există un vast teritoriu muzical demn de a fi explorat. DUMItRIO e expresia directă, punctul de convergență a acestor trei puncte cardinale muzicale. Deși fundamentul pe care trioul își desenează câmpurile sonore este jazzul, arhitectura soundului DUMItRIO înglobează elemente de muzică clasică, post-rock, alternativ, electro, folclor și fusion. Dublat de reprezentații live dense/intense, pigmentate cu numeroase improvizații spontane, DUMItRIO înseamnă, pe scurt, pură planare.

Concertul din Atelier Cafe face parte din turneul european de lansare a albumului de debut „Future Nostalgia”, înregistrat la Conservatorul din Amsterdam și produs cu ajutorul unei frumoase campanii de crowdfunding – mai multe detalii despre, aici: www.indiegogo.com/projects/future-nostalgia
_________________________________________________________

DUMItRIO
www.dumitrio.com
www.facebook.com/dumitrio
https://soundcloud.com/dumitrio

George Dumitriu | chitară, electronics
Mattia Magatelli | contrabas
Kristijan Krajnčan | tobe
_________________________________________________________

Bilet: 10 lei. Atenție: locurile sunt limitate.
Info & rezervări: 0264.450.655

Lansare de carte // Florin Bican – Și v-am spus povestea așa

full-FlorinBicanlaLibrăria Book Corner și Editura Arthur vă invită miercuri, 12 noiembrie, începând cu ora 18.00 la o întâlnire cu Florin Bican și cu cel mai recent roman al său – Și v-am spus povestea așa. Aventurile cailor năzdrăvani rememorate de ei înșiși.

Despre volum și despre poveștile românești vor vorbi la eveniment Péter Demény și Nicolae Rednic.

Despre volum

Şi v-am spus povestea aşa aduce laolaltă basme clasice româneşti (cele cu Aleodor Împărat, Harap Alb, alături de întreaga cohortă de feţi-frumoşi, cai năzdrăvani, împăraţi şi fete de împăraţi) şi uneşte ingenios poveştile lor într-una mai mare, un basm la superlativ, care păstrează din cele vechi, întregindu-le, firescul, umorul şi vraja povestirii.

 

Cine iubeşte basmele româneşti le va regăsi aici, „aduse la zi“ printr-o rescriere originală și amuzantă – din care vom afla că toate poveştile faimoase ale literaturii române sunt, de fapt, una singură, şi că drumurile eroilor lor s-au întretăiat adesea în chipuri neaşteptate.

 

Despre autor

Florin BICAN – n. 29.3.1956, Bucureşti. A absolvit Facultatea de Limbi şi Literaturi străine, Secţia engleză-rusă, a Universităţii Bucureşti. A fost, pe rând, profesor de limba rusă, traducător din limba engleză, secretar pentru probleme de presă şi relaţii internaţionale al USR, asistent la Catedra de engleză a Universităţii Bucureşti, iar în 1995 s-a stabilit în Germania, unde a predat limba engleză până în 2005. Revine în ţară în 2006 în calitate de Coordonator al programului Institutului Cultural Român pentru pregătirea tinerilor traducători străini în vederea traducerii scriitorilor români în limbi străine.

Desfăşoară o intensă activitate de traducător, tălmăcind în româneşte, printre altele, Lewis Carroll (The Hunting of The Snark) şi T.S. Eliot (Old Possum’s Book of Practical Cats). De asemenea, a tradus în limba engleză poezie, proză şi eseuri semnate de importanţi scriitori români, atât clasici, cât şi contemporani, inclusiv Cartea cu Apolodor de Gellu Naum, în vederea publicării în străinătate.

Este autorul volumului de versuri pentru copii (şi nu numai)Cântice mârlăneşti (Editura Humanitas Educaţional, 2007) şi coordonator, alături de Stela Lie, a două volume de literatură pentru copii: Bookătăria de texte & imagini 1 (Pro Editura şi Tipografie, 2009) şi Bookătăria de texte & imagini 2 (în curs de apariţie). Prezent cu texte în antologiile Care-i faza cu cititul?(Editura Art, 2010); Ochelarii de fum – proză contemporană, Antologiile Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, USR, 2011;Bucharest Tales: A Collection of Central European Contemporary Writing (New Europe Writers, 2011).

Live in Elisabetin by Thy Veils

recorded live in 28 Septembrie 2014
Elisabetin Romano-Catholic Church
Piata Balcescu, Timisoara, Romania
credits
released 30 October 2014Daniel Dorobantu – electronics, producer, visual design
Manuela Marchis – voice
Ana Telea – acoustic and electric guitar
Radu Pieloiu – drums, percussion & shakuhachiOvidiu Mihaita, Ovidiu Hrin, Lovasz Norbert – lights
Luki Atti – live & studio mixing, mastering
Bogdan Racz – sound reinforcement
Florin Fâra – video projection
Ioana Dorobantu, Eugen neacsu, Vaduva Cristian & Sol Faur – video recording
Georgiana Feidi & Gabriel Mafa – photography
Antonia Rasovan – organizare & suport

Concert – lansare de album // Fantasm // The Loft Sessisons

Trei muzicieni de renume internațional – violonistul german Albrecht Maurer, pianistul american de origine clujeana Lucian Ban și violistul american nominalizat la premiile Grammy Mat Maneri – celebrează în această toamnă printr-un turneu european lansarea albumului lor FANTASM, produs de Nemu Records.

ban

„Pe albumul Fantasm nimic nu sună asemeni unor viori obișnuite. Purtând în mod paradigmatic titlul unei compoziții a celebrului baterist Paul Motian cu care Maneri a cântat vreme de 6 ani, albumul celor trei relevă, prin improvizație și structură în același timp, ceva adânc din memoria noastră comună. Concentrat. Enjoyably disturbing”.
Henning Bolte, All About Jazz

Biletele se pot rezerva prin trimiterea unui email la office.filarmonia@gmail.com și se pot achiziționa și în seara concertului la intrarea în sală. Prețul este de 20 de lei.

Albrecht Maurer – vioară, Mat Maneri – violă, Lucian Ban – pian

Cei trei muzicieni au colaborat pentru prima oară în mult premiatul octet Enesco Re-Imagined condus de pianistul Lucian Ban și contrabasistul american John Hebert, un proiect ce „re-imagina” muzica lui George Enescu din perspectiva jazz-ului contemporan. Proiectul a fost prezentat pe scene și în festivaluri celebre de ambele părți ale Atlanticului.

Chimia extraordinară dintre cei trei muzicieni a continuat cu duetul Lucian Ban & Mat Maneri înregistrând „Transylvanian Concert” pentru celebra casa ECM Records, un album ce va aduce consacrarea internațională pentru pianistul de origine română. Ulterior, turneele anuale în Germania cu violonistul Albrecht Maurer sub numele de Fantasm Trio au fost încununate de o serie de înregistrări în 2012 și 2103 la Köln Loft Studio. Albumul cu același nume este editat de prestigioasa casa Nemu Records din Germania.

De la jazz modern la muzică camerală contemporană, de la compoziții complet structurate la improvizații libere, Fantasm este expresia unui autentic globalism cultural de secol 21, un proiect ce reunește mai multe culturi într-o operă de artă unică. Cei trei muzicieni împart o curiozitate comună pentru noi forme de expresie muzicală – Fantasm este în același timp un album și un vehicul pentru această căutare.

A SE FERI DE UMEZEALĂ!

ERA UN ROBOT EVOLUAT, O MINUNE A CIBERNETICII. De cînd inginerul găsise că valoarea logaritmului K şi coeficientul entropiei este egal cu sigma minus logaritmul lui Pai, înlăturînd astfel orice indice H (indicele dezordinii, spaima roboţilor), maşina începuse să-şi merite denumirea de FACTOTUM 10. Prin ultimele experienţe, inginerul îl înzestrase cu posibilitatea de a se exprima, fixîndu-i în memorie absolut toate cu­vintele limbii române, potrivit ultimei ediţii a Dicţionaru-lui Limbii Române Contemporane, a dicţionarelor enciclopedice, a dicţionarelor de arhaisme, provincialisme şi neologisme. Se pu­tea afirma că munca filologilor şi lingviştilor nu fusese mai pre­jos decît aceea a tehnicienilor, aşa încît, după părerea unanimă, nici un singur cuvînt sau expresie a limbii române nu rămăsese neînregistrată în memoria lui FACTOTUM 10. Cele două volume ale gramaticii le memorase în 10 secunde şi 2 zecimi, în timp ce juca pionii într-o apărare Karo-Khan cu campionul de şah al ţării. La mutarea nebunului pe e5 ştia şi Ortoepia şi-şi ruga partenerul să-i aducă Semantica. Nici n-apucase să zică primul „şah”! cînd limba română nu mai avea secret pentru el. Da, era un robot evoluat, însă totodată modest; de aceea cînd inginerul îi comunică voios că a doua zi urma să facă demonstraţii publice de limbă şi gramatică română la Pa­vilionul de Experimentare, FACTOTUM 10 îl rugă să mai amîne cu o zi. Şi totodată îi ceru voie să citească măcar o dată cele un milion patru sute de mii de volume din Biblioteca Academiei. Ceea ce şi făcu, citindu-le în timp ce-şi mînca porţia zilnică de ulei cu parafină. (Era un obicei prost, pe care-l păstrase de cînd era mic şi purta abia numele de FACTOTUM 1.) Nu se grăbea încă să dea ochii cu publicul. Nu voia să aibă nici un risc, şi inginerul nu se împotrivi. Experienţa îi dovedise că FACTOTUM 10 nu este nici capricios şi nici timid, ci doar un robot cît se poate de exigent cu sine însuşi. De aceea, consimţi să amîne cu 24 de ore evoluţia robotului, şi plecă să anunţe acest lucru ziare­lor, nu înainte însă de a-i fixa pe piept anunţul foarte important: A SE FERI DE UMEZEALĂ! Căci dacă indicele H constituia, ca să zicem aşa, virusul său intern, umiditatea era, încă de pe vremea cînd purta scutece, cel mai primejdios agent extern. Aducea gripa. Şi ştiţi şi voi cît mai valorează o maşină gripată!

Robotul rămăsese, aşadar, singur. Dar nu pentru a reciti încă o dată cele un milion patru sute de mii de volume, cum s-ar fi putut crede la prima vedere. Făcu şi acest lucru, e drept, dar numai pentru că în mintea lui de robot evoluat se ivise o idee. O idee absolut firească pentru prestigiul său, de care era con­ştient. Voia ca, în lipsa inginerului, să verifice el însuşi, înaintea confruntării cu publicul, ceea ce ştie şi ceea ce poate la limba română; să aibă, cu alte cuvinte, o discuţie de antrenament. Ideea îi venise cînd, făcîndu-şi siesta, zărise pe geam, nu departe, doi copii discutînd pe o bancă.

factotum 1.png„Ce-ar fi, îşi zisese, să-mi fac un autocontrol al cunoştin­ţelor?”

Inginerul plecase… Copiii erau tot pe bancă şi păreau că vor­besc din ce în ce mai înfierbîntaţi. Afară era senin, o boare primăvăratică se juca prin tufişuri şi, privindu-şi ceasul de la mînă, FACTOTUM 10 observă umiditatea: 0,01. Excelentă! Nu era deci nici un risc. Ieşi, aşadar, şi pentru a nu-i speria se apropie tiptil de cei doi. În focul discuţiei, copiii nu-l zăriră.

„E mai bine aşa. O să vorbească nestingheriţi, iar eu trec pe autocontrol”, îşi spuse robotul, şi degetele îi tremurau de emoţie pe şnurul care îl menţinea în priză.

Cei doi rîdeau tare şi de abia după cîteva minute robotul înţelesese că-şi povesteau un film care le plăcuse grozav.

— Haios era, ce zici, suflete?

— Mişto, bă!

— Ce caft îi căpăcea la gioale. Te-ai prins?

— Sanchi. Ce? Aschimodia nu i-a tărsănit un flit între felinare?

— Eşti nasol. Păi nu i-ai ginit moaca? Ce cărămidă avea!…

— Lasă-te de cioace…

— Ete, iordanistu’!… Păi bine, bă, faţă de ginere mort…

Dar nu mai continuă. Zise doar pe şoptite:

— Babacu’! M-am uşchit…

Robotul rămăsese cu gura căscată. Îşi scutură apoi brusc capul şi, cu o viteză nebănuită la greutatea lui, o zbughi în labo­rator. Dar nu se linişti. Continuă să-şi smucească din ce în ce mai tare capul ca şi cum o viespe i-ar fi pătruns în creierul lui electronic. Şi, într-adevăr, ceva bîzîia îndrăcit între milioanele lui de celule fotoelectrice… O forţă extraordinară îi apăsa cre­ierul, firele acestuia zbîrnîiau şi vibrau gata să plesnească. De undeva, poate din coeficientul sigma, începu să iasă fum. Avertizorul automat intră în funcţiune, umplînd cu vaierele sale încăperea, dar robotul, deşi ştia aceasta de la vîrsta de 5 secunde, nu smulse şnurul din priză. Dimpotrivă. Se conectă la sursa de 1000 de megawaţi. Acum, creierul său scăpăra şi de sub calota de duraluminiu explodau parcă nişte rachete multi­colore. Supremul avertisment! Dar nici de data asta robotul nu reacţionă. Cu întreaga lui energie, cu formidabila lui energie, scor­monea cu febrilitate cele mai tainice unghere ale memoriei sale.

factotum 2„Nasol? Haios?? Mişto??? N-am auzit!”…

Cu o viteză de neînchipuit tria milioane de cărţi citite, sute de mii de fişe, fotocopiile tuturor dicţionarelor…

„Sanchi? Cioace?? Gioale??? Nu cunosc…”

Sortă înfrigurat ultimele cotloane ale memoriei, unde i se fi­xaseră arhaismele şi provincialismele, combină apoi într-o su­premă încordare arhaico-provincialismele şi, cînd nu găsi nici aşa nimic care să-l lămurească, oftă din rărunchi:

„Şi, totuşi, era ceva în româneşte… Asta după gramatică… Dar ce? Ce?…” Şi cînd în laborator era numai fum, se prăbuşi pe un fotoliu şi suspină amar:

— Sînt un incapabil!…

Şi plînse.

Primele lacrimi sfîrîiră pe obrajii lui înfierbîntaţi şi se eva­porară. Celelalte însă curgeau, curgeau la vale. Şi cînd se opriră pe tăbliţa cu anunţul fatal, robotul devenise rece. Trăgea să moară. Umezeala lacrimilor îl dăduse gata…

Aşa l-a găsit inginerul. Cînd, în sfîrşit, l-a reanimat, FACTO­TUM 10, cel mai evoluat robot, îl prinse de mînecă şi-i vorbi:

— De ce nu m-ai lăsat să mor? Nu sînt bun de nimic… Ţi-ai jertfit talentul şi tinereţea cu mine, ai pierdut mii de nopţi să calculezi şi să descoperi valoarea lui minus sigma, ţi-ai pus atîtea nădejdi în mine, şi eu… eu…

— Tu?

— Eu nu ştiu nici cît ştie un copil de 12 ani. Ştiu şah, calcul infinitezimal, pun diagnosticul oricărei boli… Credeam că stăpînesc întregul tezaur al limbii române.

— Şi nu-l stăpîneşti?

— Nu. Vorbeau doi copii în curte şi nu înţelegeam nimic… Ici, colo, pricepeam şi eu cîte un cuvînt. Şi asta mă descuraja şi mai tare… Încolo, nimic… Nici nasol, nici mişto, nici cioace, nici gioale…

— Şi de asta plîngeai?

— Da, suspină robotul şi era gata să dea din nou apă la şoa­reci, dacă inginerul n-ar fi izbucnit în aceeaşi clipă într-un ho­hot nestăvilit de rîs. Cînd, în sfîrşit, putu să vorbească, zise ferm, dar blînd:

— Dar asta nu e limbă română, prostuţule!

— Dar ce?

— Nimic! Gunoi…

factotum 3A doua zi, FACTOTUM 10 trecea toate probele într-un chip strălucit. Primise felicitări şi certificate din partea tuturor savanţilor, iar lumea se răspîndea spre ieşire, cînd lîngă soclul robotului se opriră doi copii. Îl priviră îndelung, apoi unul din­tre ei fluieră admirativ.

— Mişto!

— Haios! adăugă celălalt.

În clipa aceea, robotul izbucni în rîs. Rîdea atît de tare, încît hohotele sale umpleau de vuiet imensa sală. Era înfrico­şător acest rîs…

— Uşcheală! mai apucă să zică unul şi o tuliră amîndoi spre ieşire. Dar robotul rîdea, rîdea în continuare. Şi deodată se opri brusc. Robotul rîdea cu lacrimi, şi iarăşi umezeala îl dădu gata!

Dar inginerul nu se alarmă. Rîdea şi el cu lacrimi…

MIRCEA SÎNTIMBREANU

Recreaţia mare