Oameni buni, a sosit momentul primului concurs din lume (lumea mea, of course) la care se poate câştiga cartea lui Kurt Vonnegut (Jr.) Bun venit printre maimuţe. Cartea e oferită de Librăria Humanitas Cluj (Universităţii nr. 4, vizavi de Arizona). Nu numai că Vonnegut e cool: cartea asta e foarte tare, fată. Eu unul ştiu că nu mă prea satur de el. Sunt povestiri publicate în diferite reviste prin anii ’60, unele absolut bestiale, altele doar geniale, sau invers. Mie mi-au plăcut şi unele, şi celelalte, ceea ce vă doresc şi vouă.
Mintea mea fiind relativ golaşă acum, mi-am scobit îndelung creieraşul devastat de oboseală după o întrebare genială şi surprinzătoare. N-am găsit. Data viitoare. Îmi pusesem speranţa în Saşa: doarme dus şi nici vorbă să mă ajute. Aşa că rămânem în perimetrul familiar al DEX-ului, pe unde am mai bântuit şi zilele trecute.
Aşadar: care sunt cuvintele voastre preferate şi care vi se par, dimpotrivă, cele mai sinistre? Nu contează limba, nici graiul. Contează… dar de ce mă bag? Ştiţi voi mai bine ce contează.
Juriul (adică eu) va aprecia calitatea răspunsurilor, aplicarea tehnologiilor noi (răspunsurile pot fi însoţite de materiale sau note explicative audio-video), respectarea legislaţiei în domeniu, originalitatea, eficienţa aplicată, nivelul de pregătire practică şi teoretică, corectitudinea, respectarea normelor de securitatea muncii, credibilitatea şi acurateţea informaţiilor etc. Dacă vor considera necesar, membrii juriului pot contacta participanţii la concurs pentru a cere completări sau a verifica veridicitatea celor prezentate.
Abia aştept :D.
în clipa de faţă cele mai enervante cuvinte (pe lîngă dan şi puric) sunt concurs şi week-end
asta se numeşte că am intrat oficial în competiţie?
@lennon Oficial, da. Cuvinte preferate înţeleg că n-ai?
„splina” si „spleen” cele mai detestate cuvinte… „subsuoară” altul pe care il evit.
„si totusi” – chiar daca e locutiune, e locutiunea mea preferata! 😉
aaa
şi cuvinte preferate…
păi în cazul în care cîştig, cuvintele prefereate ar fi tot „concurs” şi „week-end”
iar dacă nu cîştig, în mod sigur cuvîntul preferat ar fi „prunc”
mingea e în terenul tău
@eulennon – 😀 asa ce m-ai binedispus… eu ma retrag din competitie in favoarea ta! „succesuri”!
O să mă leg şi eu tot de cuvântul „concurs”. De preferat îl prefer fiindcă, de obicei, concursurile au darul de a mă scoate din apatie (asta ca să nu spun că mă fac să mai las lenea deoparte). De detestat îl detest, în clipa de faţă, mai ales fiindcă stă între mine şi cartea asta. Iar, în general, fiindcă e alcătuit din con+cur+s – în traducere literară. con care intră în cur, în timp ce posesorul curului scoate un s prelung şi şuierat printre dinţii încleştaţi; va să zică l-aş putea chiar echivala cu o tragere în ţeapă!
asta-i din chestionarul lui pivot, domnule alex 🙂
printre preferate, marchiză, goblizan, bezmetic, zaiafet şi, în general, cuvintele care au litera z. pentru că z e de la zazie şi de la zorro şi de la luiza şi nici o literă nu e mai tare ca ea.
îmi mai plac alea care-s rotunde, ca boacănă, balonzaid sau bumb (s-a nimerit să fie toate 3 cu b, nu ştiu de ce. oare b e pe locu II după z?). şi panariţiu. şi panaramă.
nu-mi plac sufragiu, colonoscopie, siliciu şi multe altele care, după părerea mea, sunt pur şi simplu greşite.
io imi dau seama ca sunt complet neinspirata la a detesta sau a prefera cuvinte… ca in afara de subsuara ala nu mi se mai strepezesc dintii la nici unul.
si balamuc e un cuvant haios, pe mine ma face sa rad asa fara noima 🙂
da, balamuc e printre alea rotunde.
C’est vrai, cher Luiza. Dar i-am redat libertatea demult pierdută… adică de înainte de compilarea chestionarului. Şi că tot veni vorba de Pivot, la cele rotunde putem adăuga şi bulion :D.
hm, la ora asta îmi place cuvântul ‘pişpiric’. auzi cum sună: piş_pi_ric pişpiricpişpiricpişpiric.
mă inervează ‘coae’ şi ăi care îl folosesc as in bă_coae!
O chestie ciudată ce mi s-a întamplat zilele trecute, aflându-mă la masă: mă gândeam ce anume e în neregulă cu traducerea titlului filmului The Fellowship of the Ring. Traducerea lor suna cam aşa: Frăţia inelului. Bun, dar atunci n-ar fi trebuit ca titlul original să fi fost The Brotherhood of the Ring? Atunci cum traducem corect? Când mi-a venit ideea era să mă înnec de râs – traducerea corectă ar fi fost Tovărăşia inelului. Probabil că nu l-au tradus astfel din motive lesne de înţeles. Ok, atunci ce denumiri echivalente am avea pentru cuvântul tovărăşie? Am căutat în DEX şi am găsit două şi mai îngrozitoare: fârtăţie sau ortăcie. Astea din urmă duc cu gîndul la mineriade, nicidecum la nişte indivizi ce au plecat într-o lungă călătorie pentru a arunca un inel într-un vulcan.
Dacă la întrebarea cu cuvintele sinistre am răspuns deja mai rămâne cea cu cuvintele preferatele. Ei bine, cuvântul îngrozitor este preferatul meu pentru a desemna cuvintele sinistre.
(foarte tare, fărtate!)
stai sa dau si niste sinonime la ‘pişpiric’: pirpiriu, aschimodie, aschilopat.
particip si io, da’ in afara concursului, pentru ca am deja cartea (vonnegut fiind unu’ dintre cei 3 barbati esentiali din viata mea, alaturi de jung si tom waits).
imi place spaniolescul „mariposear”, tradus aproximativ „a zbura din floare in floare” (substantivul „mariposa” insemnand „fluture”).
ma scoate din sarite cuvantul „lindic”.
sa nu ma-ntrebati de ce. 🙂
Hihii, concurs frumos, cinste cui te-a scornit! Si merita, zau – cetii cartea, da’ n-o posed, asa cum mi-ar placea.
Imi plac daravela si tarasenie, talmes-balmes si corcodusa. Si sfarleaza. Cuvintele care fac sa-ti vibreze limba si cerul gurii pana cand te gadila 🙂 Si „a prididi”. Si altele, nefericitele, care s-au ascuns intr-un colt de memorie.
Mai greu mi-a fost sa gasesc cuvinte care nu-mi plac. Nu-mi place babaros-babaroase, nu-mi place azur, nici cârmâz. Sau sacâz. Si-am o oaresce antipatie si pentru cronofag.
Ma numeri si pe mine?
sacâz e voluptatea pură.
fată deci cartea e foarte tare, parol. la următoru concurs aştept „suprabarbatul” (că la loto tot nu câştig). deci cuvântu care ma entuziasmează este „zgrăbunţă” iar ăla care ma deprima e mai multe. „bunăoară”, gen. sau „peşcheş”. sau „a pritoci”.
PS i love EPICAC, pardon de expresie
fată bola, suprabărbatu pot să ţi-l dau şi eu. e-o mare panaramă de carte (în traducerea lui luca piţu, cred).
eu am intrat numa ca să zic că am uitat să scriu de zoloft şi zuluf, două cuvinte dulci ca dropsurile cu lapte.
şi că, dacă nu ştiaţi, numele secret (pentru priteni) al lui kurt e vonnezgut, nu vonnegut, cum scrie greşit pe toate cărţile.
@ puck: ce avatar ti-a pus Uordpreshu… Jale.
Cuvintele mele preferate sunt cele care suna / arata ciudat rau.
Asadar doua:
# Saippuakauppias (daca il cititi de la cap la coada tot aia iese)
# Hääyöaie (o singura consoana)
Cuvintele sinistre:
# Pâţâlucă (numele motanului lui vara’mea. Diacriticile le-am scris cu copy-paste de la altii)
P.S. Are cineva de „donat” In cautarea timpului pierdut in traducerea lui Mavrodin – toate volumele in afara de La umbra fetelor in floare? Multumesc.
1. îmi place cuvîntul tolan. Tolan era cîinele bunicii mele, care atunci cînd l-am cunoscut avea, după toate aparenţele şi indicaţiile vagi ale celor pe care i-am întrebat, în jur de 15 ani. Era un cîine mare şi flocos, cu blană aurie şi avea aşa, poate din cauza bătrîneţii, o alură mistică, de dragon canin înţelept, ca Lao Tzi în statuile de gips din Oser. A trăit mult şi bine, cam pînă cînd am intrat eu la liceu. Nu ştiu nici acum cu exactitate de unde îi vine numele. Cel mai probabil de la a (se) tolăni.
2. îmi place cuvîntul caşcabaretă. Fetele care beau vodcă rîd teribil cînd aud cuvîntul ăsta.
3. îmi place cuvîntul crănţănele (defectiv de singular), deşi detest crănţănele (cel mai mult în varianta lor nachos). atît de mult îmi place că aş scrie un roman cu titlul ăsta, l-aş pune într-un graffiti, într-un stencil, l-aş scrie cu pix albastru în closetul din gară etc. etc.
caşcabareta e o caşcarabetă unde se dă cabaret?
si eu am cartea, deci particip doar de fitze.
imi place „ropot”. si „teler”. si „a savarsi”. si „dimineata”
„dansul/dansa” si „deoarece” imi scad glicemia. si „lesbiana” e un cuvant care ma face sa tresar
@ raul:
„Lesbiana” te face sa tresari deoarece sensul pe care il dai tu acestui cuvant nu are nimic de-a face cu realitatea. Dar poate am inteles eu gresit…
P.S. Si eu tresar cand aud acest cuvant: de durere.
@ lanternativa: care cuvant, „a tresari”?
Imi plac „ştigliţ” (regionalism pentru sticlete) şi „găluşcă” (doar când îl folosesc drept nume pentru maidanezul timid de la colţ).
Nu vreau să aud „buză” şi „bubă”. Sună ca naiba, parcă ai zice „buză” şi „bubă”.
să nu zică lumea că m-am săturat de concursuri: cel mai frumos cuvânt din lume este „căprioară”. atâta. 🙂
de ce „caprioara” si nu „caprior”/:)?
🙂 căpriooaaaarăăă! (a nu se extrapola, pliz!)
oro, mi-am amintit de acu’ multi ani cand lucram intr-o editura si venise o tipa sa dea un test de traducere, nu mai stiu ce text era, dar tradusese la un moment dat: „tremura ca o cerboaica”, in loc de „caprioara”, evident. 🙂
hahaha, cerboaicele tremură altfel 😛
cand eram mică ai mei fumau „golden deer”, niste tigari chinezesti. in timpul asta eu citeam „copită de argint”, poveşti ruseşti. ce axaţi eram! 😀 după ce ne terminam treaba ne uitam la „bambi”.
Maica Cerboaica cea Cornută, aşa se cheamă, în traducere românească, un personaj dintr-un roman foarte, foarte fain de Cinghiz Aitmatov.
si cinghiz e un cuvânt frumos, si aitmatov. cinghiz găgăuz cârcâz cârmâz sacâz.
mie nu mi-e clar, parca doar cerbii aveau coarne, nu si femelele, tre’ sa caut ceva carti de zoologie …
aaaaa…. iar concurs! de data asta castig si io, da?
deci: cuvantul meu preferat este pisica, cu derivatele lui: pisilica, pasica, pisulica, pisilel, pisiloi, pisicic etc
cuvinte ce ma enerveaza: oripilat, concubin/a si cardasie.
@ora, pen’ ca m-am amuzat teribil zicand cu voce tare „cinghizgăgăuzcârcâzcârmâzsacâz” am completat: cucuruz.
păi da, tot la z ajungem.
Cuvintele cu b, ş şi z par cele mai cochete so far…
@midori, sper că ştiai: cucuruz e masculinul de la buburuză!
@andreidobos pe crănţănele îl mai avem în magazin şi în varianta crocănţele.
Nu se zice buburuză. Se zice buburuţă.
Şi japoneţ.
Şi pechineţ.
şi chineţ, franceţ, engleţ? oao! buburuţa lu’ luluţa! cred că glumeşti, aşa ceva nu se poate!
şi teţe, antiteţe şi sinteţe?????
Păi nu, că nu la toate, numa’ la care şi-o cer.
whiskeţ
Exact. În „şurub”, b-ul dispare brusc; corect, şurup.
nu mai înţeleg nimic. 🙁 cum whiskeţ? nu era whiskiuţ? sau cel mult whiskiuleţ!
măcar dacă era şuruc. aş mai fi înţeles… ştiam măcar că e în turcă…
alex, lasă z-ul la locu lui! ţ e pentru ţaţe care ţâţâie din buzele lor ţuguiate. am zis.
tz, tz, tz, no can do 🙁
Dar mai avem cazuri în care greşeli de secole se pot corecta printr-un simplu schimb de litere. Cum ar fi pepenele şi lebeniţa (corect, lebenele şi pepeniţa, evident).
atunci si dan puric devine pan duric?
vad ca ati dat-o pe anagrame. ceva noutati despre concurs? 😀
dar de „prozar” ce ziceti?
[de la aprozar]
Nu ştiu, eu cu Prozacul…
mai bine prozac. sau posac.
Imi plac numele proprii care par inventate sau cusute cu aţă albă, din mass-media culese: Ionuţ Gustoiu, fermier, Dr. Şchiopu, ortoped şi pentru sonoritate Epsica Chiru, de la Apa Nova.
Imi plac si supercalifragilisticexpialidocious, hocus-pocus-preparatus + mofluz, încoţopenit, cucuruz (ultimul merită un fan-club, cucurrucucuruz paloma nera) + franţuzescul subrepticement (pe ascuns)
Dacă extindem la expresii şi imprecaţii: avoir les orteils en éventails (semn de mare relaxare la oameni şi pisici, orteils=degete de la picioare, menţiune ptr nefrancofoni) şi Moaşta pă gheaţă!
Nu îmi plac încrezut, căcăstoare, face sens şi tudulis (de la to-do-list), ultimul sună a hibrid de viorel lis.
Dar cel mai plastic-fantastic cuvânt, pe care l-am descoperit acum două zile la Mitoş Micleuşanu, este plodrac (prunc cu coarne 🙂
Pentru mine, Mitoş e zeu – cel puţin din perspectiva Planetei Moldova. Mie mi-a întărit convingerea că în acest moment nu există umor românesc fără vână moldovenească of some kind: Planeta, Petru Cimpoeşu şi Porumboiu Cornel.
not to mention alex „moldovan” from the blogs area
„Morala: nu purtaţi pălărie dacă nu vreţi să arătaţi ca nişte graşi penibili” is my favourite one
Ce drăguţ! I’m already blushing 😀 … Mersi.
Anybody?
yes. me
Ieeeeee.
Cum merge cu portugheza? Pare să-ţi mănânce foarte mult timp….
crecă cel mai simplu ar fi să premiezi un moldovean, pentru că numa ei ştiu cuvinte ca scrânciobar, musiuşarl, manejărie, învârtision şi gogomaniton. iar dacă te hotărăşti să-mi urmezi sfatu, ştiu eu o moldoveancă 😀
ah..am avut niste preteni in vizita… cu portugheza merge. mai greu cu verbele 😀 acum citesc un roman clasic portughej. interesant. inteleg cam 80% dar nu stau sa traduc toate adjectivele.
uf, pardon c-am amestecat moldoveneascofranţuzasca cu portugheza (în care ştiu să zic estar com dor de cotovelho)
@luiza Hmmm… Aş premia eu moldoveni – dar să mă apuc acuma să pun pe toată lumea să decline verbul a fi moldovean?
ce-i drept, nici ăia născuţi în pocreaca n-or să ştie..
ataraxia, eu chiar de la Sclava Isaura am rămas cu pata pusă pe limba asta frumoasă şi ciudată 😀
Anyway, pentru cine n-are somn sau vrea un altfel de dimineaţă, here’s a little morning coffee…
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=UPQ3jmBUX8s&hl=en&fs=1&]
sclava isaura … ce vremuri … cat am putut sa rad la filmul ala … si ce-mi placea tipa aia care privea crucis de fiecare data cand nu intelegea nimic, adica mai tot timpul … asta e un film din cinemateca mea personala. 🙂
@luiza: ai fost tare. dar stii ca la ei „ma doare in cot” are alta semnificatie? 😀
cat despre cuvinte care mai de care, lasa ca si in ardeal sunt, si pe la olteni. cat despre maramures, ai mei au auzit urmatoarele cand au stat in gazda acolo, in urma cu mai bine de 30 de ani: „urcativa in futelnita si cotarcitiva bine ca este frig”
îl dau la schimb pe bunicul celor de la lullatone:
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=OjR4QYsa9nE&hl=en&fs=1&rel=0]
ataraxia, am ţinut minte expresia asta tocma pentru că însemna altceva decât în română 🙂 (eu mă apucasem de portugheza braziliana, da profa care-avea 40 de ani a rămas însărcinată cu un francez şi eu am rămas numa cu cifrele, culorile şi formulele de politeţe 😀 )
eu nu am pierdut nici un episod din Sclava Isaura. si am mai vazut inca 1 telenovela si jumatate 🙁
si mie mi s-a parut ciudata limba portugheza la inceput. acum, uneori, cand nu sunt atenta, am senzatia ca aud vorbindu-se moldoveneste, in expresii ca „eu fui”, „ele era”, bilet se pronunta „biliet” etc poate de asta moldovenii invata asa repede portugheza 😀
am gresit. era „urcati-va”. nu dati cu pietre 😀
in PT portugheza braziliana este privita cam ca moldoveneasca la bucuresti. gil mi-a zis de la inceput sa nu ma prinda cu accent de brazilia 😀 mie insa mi se pare ca suna exotic, in special in muzica.
unde ati gasit ciudateniile astea de piese?
La concursul „Bonsaiul din grădină” 😀
păi eu mai întâi m-aş duce în brazilia şi dup-aia în portugalia 🙂
eu am găsit in c în familia marilor bunici glass, cage, reich, ligeti şi alţii ca ei.
Apropo de Cage – vă recomand călduros să urmaţi linkul John Cage de la mine din blogroll, de la vechi maeştrii: sunt povestiri de-ale lui absolut senzaţionale. Sunt fan pe viaţă.
fat chance john cage (http://findarticles.com/p/articles/mi_m0268/is_7_40/ai_84182766/ )
mă amuză cum a zis cage despre-o expoziţie de-a lui morris din 63 că s-a dus, da n-a văzut acolo decât o platformă şi nimic pe ea. so much with minimalism.
şi gata, nu mai vorbim de bonsai, că după miezu nopţii îşi pierd dovlecii.
aha! deci ce am vz eu de curand la o expozitie de arta moderna era o copie. In centrul Cultural Belem (cica cel mai faimos din Lisabona), intr-una din incaperi erau „montate” niste piese de arta, printre care si o platforma din asta de care spui tu. m-am sucit, m-am invartit, si cum nu era nimic scris care sa-mi desluseasca din misterele artei moderne am strambat din nas. la plecare vine un grup de tineri (elevi probabil) si „artistul”. si incepe artistul: ce credeti ca este? dar de ce nu va urcati pe ea? apoi celor care s-au urcat: ce sentiment aveti de acolo de pe platforma? si alte vrajeli din astea.
am plecat invartindu-ma. este clar ca ma pricep la arta moderna ca la poezie.
gata. e miezul noptii. cine a castigat?
bezdomnîi şi berlioz.
http://alexmoldovan.wordpress.com/2009/08/17/concurs-de-week-end-azi-luiza/
potica, bolbotine, chitibusar, zavera, calabalac, culme, becisnic, buiac, ventriloc, butelcuta – preferatele mele
zoios, ploios, cam tot ce-i cu -os- yuk
Macelarul de cuvinte
pentru ca nu pot dar vreau scriu si eu de ieri pe azi care e maine ceva ce ma apasa sau nu. dar scriu. „cal concurs”, trebuie din nou sa multumesc organizatorului acestor concursuri minunate care mi-au dat prilejul sa ma manifest sau nu si care mi-a inmanat foarte recent premiul de saptamana trecuta intr-un cadru foarte solemn si festiv, pentru care ma simt foarte emotionata si ii multumesc din nou.
ce vreau eu sa transmit aici de fapt. pentru mine cuvintele perfecte sunt cele pe care le pot „macelari”. le pot „transa” in asemenea masura incat sa rezulte alte cuvinte. sau nu. mai mult sau mai putin fascinante. si de regula reale. nu sa inventez o noua limba, ca asta ar fi simplu. reteta: luam un cuvant, il mestecam bine in creier, il decojim de toate semnificatiile, il trecem prin substraturile subtile, il regurgitam mai mult sau mai putin intelectual si apoi il redam exteriorului, cu zgomot. sau nu. exemple: momentan mi-au fugit toate.
alta reteta, care pentru mine e reteta cuvantului aproape perfect si perfect: luam un cuvant, ne bagam mana in maruntaiele lui si-l intoarcem pe invers. ca o haina veche, purtata si dusa la transformat. iar rezultatul sa fie un cuvant existent. exemple: orez-zero; rus-sur; aro-ora (;-) ); topor-ropot etc. iar perfectiunea perfectiunii sunt cuvintele rotunde, care intoarse se rostesc la fel: tarat-tarat; apa-apa etc. si as mai continua dar nu mai am baterie la laptop, asa ca poate alta data. sau nu.
@deedy ‘ele fac cafele’
ora, multumesc mult, o uitasem 🙂
merg sa-i savurez aroma in liniste. e un cadou perfect!
Dear God, ce te-ai dezlănţuit! Cred că ai aşteptat foarte mult… 🙂
sau nu! 😀
e din cauza ta, alex, sa stii :-))
Hm. Din cauza sau datorită?
hm. pana in acest moment am crezut ca din cauza. dar nu era cu repros. acum e incerta situatia. ma intreb daca am sa recunosc ca datorita 😀