12 scaune (116) despre faptele bune

Nu exageraţi cu faptele bune: veţi crea nişte aşteptări la înălţimea cărora nu veţi mai ajunge. Astfel, veţi dezamăgi multă lume – şi e păcat…

39 de păreri la “12 scaune (116) despre faptele bune

  1. ora25

    :))))) dar putem să trecem la fapte rele în speranţa că, după o vreme, simpla oprire pentru a ne trage sufletul ar putea fi apreciată la justa ei valoare?

    Răspunde
  2. mr. snail

    se zice ca: dupa plata si rasplata… eu cred ca dupa plata vine bonul de casa. iar facerea de bine e o afacere proasta. ati mai vazut voi fabrici care sa produca bine?

    Răspunde
    1. ora25

      mie-mi place foarte tare cartea asta. n-am citit-o dar am răsfoit-o pe site-ul editurii. foarte frumoasă, e o faptă tare bună acest concurs.

      Răspunde
  3. unicornu' rau

    problema cu faptele bune este ca nu sunt niciodata de ajuns! niciodata destul de multe astfel incat la prima abatere sa nu se stearga ca si cum nu ar fi fost!

    Răspunde
  4. darkclauds

    Faptele bune atrag fapte rele si invers. Cele doua tipuri incearca in permanenta sa se anuleze insa tot ce reusesc sa faca e sa anuleze in noi umanitatea.
    ( nu am vrut sa par profunda sau filosofica, am vrut de fapt sa primesc urmatoarele comentarii pe mail si pentru asta trebuia sa comentez, mai intai)

    Răspunde
    1. unicornu' zen

      asta cu faptele buna atrag fapte rele si invers eu mi-o explic prin faptul ca se poate ca sa existe un fel de echilibru care trebuie mereu mentinut.

      dar se bate cap in cap cu alta teorie a mea – aia care zice ca dupa fapta si rasplata! adica bine faci, bine gasesti.

      sau poate suntem impartiti in cei care fac mai mult rau, cei care fac mai mult bine, si cei care fac dupa cum e cazul cand bine cand rau (una rece, una calda) ca sa mentina echilibrul ala de care ziceam.

      ps
      eu chiar am vrut sa par foarte profunda si filosofica. 😀

      Răspunde
      1. darkclauds

        @ Multiple personality unicorn: De acord cu fapta si rasplata doar ca rasplata nu e intotdeauna pe masura asteptarilor, si poti avea parte de o rasplata dureroasa pentru o fapta buna si invers.

        Cred ca echilibrul trebuie mentinut doar cand se trage linia de final iar pana atunci atarnam mereu de o parte sau de alta a balantei.

        O teorie mult mai valabila e cea cu: nici o fapta buna nu ramane nepedepsita.
        In privinta incercarilor de a parea filosofica, am renuntat dupa ce m-am convins ca nu am nici o sansa, avand in vedere concurenta.

        @Alex: nu ne intrebi de Karma la concursul de weekend?

        Răspunde
    2. ggl

      Binele şi răul sunt termeni relativi. One man’s good is another man’s (or woman’s if you so wish) evil. Deci nu se pot anula decât în acelaşi sistem de referintă.

      Răspunde
      1. Rox

        Asta daca poti. Mie inca nu mi s-a intamplat de atatea ori incat sa-mi treaca optimismul/naivitatea. Si la fiecare fapta buna imi spun ca mai sutn si oameni buni, si de ce sa fiu negativista, si dupa aia iar o iau de la capat…

        Răspunde
          1. darkclauds

            Imi plac atat de mult oamenii care asculta cuminti si atenti sfaturile pentru a pleca apoi si a face exact opusul a ceea ce li s-a spus. Ei fac o fapta buna ascultand, cei care dau sfaturile isi bifeaza la randul lor in agendute inca o fapta buna si toata lumea este fericita.
            Ah, si Armstrong canta pe fundal: What a Wonderful World..

            Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *