Nu există o problemă mare, esenţială în sensul ştiinţific. Problemele sunt de fapt confuzii, interpretări greşite, insatisfacţii sau chestiuni neliniştitoare, nonsensuri, încurcături conceptuale, dificultăţi ale schimbării de atitudine sau ale schimbării felului de a vedea, exemple de dezorientare sau de disconfort mental, crampe mentale, neclarităţi privind gramatica cuvintelor, nemulţumiri faţă de gramatică, etc.
(în Studiul introductiv de Adrian-Paul Iliescu la Cercetări filozofice)
deci e the Adrian-Paul Iliescu files?
Deci Adrian-Paul Iliescu e decât filtrul prin care.
pai, si cand te paraseste gagik sau iti moare hamsterul sau meteoritul loveste pamantul ai o „dificultate a schimbarii de atitudine”. ceea ce nu inseamna ca n-ar fi niste „problema mari” desi, evident, nu „in sens stiintific”.
si de fapt de unde naiba rezulta ca problemele „mari” trebuie sa fie „stiintifice”? nu inteleg.
Păi el ce zice? „NU există o problemă mare, esenţială în sensul ŞTIINŢIFIC.”
Ştiinţific means filosofic. Pentru ultimul Wittgenstein, filosofia înseamnă studiul limbajului – aşa-zisele „mari probleme”, ţinând de empiric, nu fac obiectul ei.
ma rog, nu cred ca e posibil [nici macar ca tendinta, ca incercare] sa decupezi un domeniu particular al filozofiei, diferit de, say, teologie, teleologie, etica etc. miza filozofiei mi se pare tocmai aceasta ubicuitate, acest caracter universal al ei. dar, de gustibus.
ps: poti sa stergi te rog commentul meu anterior? l-am scris pe fuga, e varza. merci.
😉