kurosawa and his movies [seven samurai]

azi e o zi bună să-mi iau în zeflemea angoasele şi să le dau cu tifla.

devine tot mai greu să scriu despre filmele lui, pentru că-mi plac din ce în ce mai mult şi pentru că rămân uneori fără cuvinte. e ca atunci când s-a consolidat prietenia cu cineva şi nu mai simţi nevoia să demonstrezi nimic sau să justifici nimic. e ca şi când eşti întrebat ce-i iubirea şi nu ştii ce să răspunzi, pentru că iubirea e prea multe. înalţi din umeri şi zici ca un copil prost iubirea e când iubeşti. cum e un film de kurosawa? păi e cam tot ca atunci când iubeşti. când iubeşti lupta, viaţa, omul, liniştea, sufletul tău după furtună şi toate celelalte.

şapte samurai care nu mai au nimic de pierdut, nimic de câştigat şi nimic de dovedit (asta e tricky, hihi), sunt angajaţi pe o plată mizeră să apere satul unor fermieri săraci, ameninţaţi an de an de raidurile tâlharilor. temă preluată şi în alte filme, cel mai cunoscut – remake-ul cei şapte magnifici. film dinamic, mai puţin meditativ decât celelalte, însă punctat cu destule înţelesuri şi subânţelesuri despre condiţia umană. master yoda, mi-am dat seama, a fost parţial creat având ca model două personaje centrale ale filmului: bătrânul înţelept al satului şi conducătorul samurailor. (nu numai că mi-am dat eu seama, dar a zis şi george lucas asta).

toshiro mifune a făcut iar un rol extraordinar… the tragic clown, the sorrowful buffoon, the brave and revolted jester, the drunk thoughtful fool.

14 păreri la “kurosawa and his movies [seven samurai]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *