Concurs | Radu Ţuculescu | Femeile insomniacului
24 vineri Feb 2012
Written by alex moldovan in 12 scaune, bicicleta galbenă, concurs
Tags
No tags :(
Aseară s-a lansat la Cluj cel mai recent roman al prozatorului Radu ŢUCULESCU, Femeile insomniacului. Graţie prietenului nostru Vali Derevlean, am intrat în posesia unui exemplar semnat chiar de autor. Dacă vă doriţi să primiţi cartea cu pricina, nimic mai simplu. Tot ce aveţi de făcut este să răspundeţi la următoarele curiozităţi ale noastre:
Cum credeţi că ar trebui să arate o lansare de carte care să vă tihnească total? Aţi fost la vreuna care să vă fi fost cu adevărat pe plac? Şi, dacă da, cum fu? Şi de ce?
Răspunsul cel mai interesant va fi răsplătit, evident, cu un exemplar din acest volum. Pentru care mulţumim Librăriei Book Corner şi Editurii Cartea Românească.
Concursul începe, ca de obicei, vineri la prânz şi durează până duminică seara. Cărţile nerevendicate se reportează după două săptămâni, iar destinatarul premiilor trebuie să aibă o adresă din România. Alte amănunte şi precizări vor fi publicate pe parcurs, pe măsură ce le vom afla rostul şi locul. Dacă le vom afla. Dacă nu, nu.
Spor la răspunsuri inspirate!
Articole asemănătoare:
19 comments
24 februarie 2012 la 12:28
Eu n-am fost la niciuna.
Am crezut că așa e indicat.
24 februarie 2012 la 12:38
24 februarie 2012 la 13:08
Odată și odată…
24 februarie 2012 la 14:11
Am fost la mai multe…problema e ca te simti ca un extraterestru acolo, pentru ca vine putina lume, care de obicei sunt aceiasi din lumea literara, iar restul care mai venim suntem putini si the odd one out.
24 februarie 2012 la 14:21
ai dreptate, şi eu am observat că de obicei operează în grupuri organizate
24 februarie 2012 la 15:05
Am fost, dar nu imi plac pentru ca nu sunt foarte interactive si oamenii se iau prea in serios, chiar si pentru carti unde nu este cazul. Mi-ar placea sa ma duc la lansari unde atmosfera este mai destinsa, se sta pe pufuri, se bea ceai sau bere, se zambeste sincer si nimeni nu stramba de nas daca nu te dai inteligent.
24 februarie 2012 la 17:10
asta cu luatul prea în serios e foarte adevărată – şi e şi de-o parte, şi de cealaltă…
24 februarie 2012 la 15:36
…sa fiu sincer, fu mishteaux…da` o lansare care sa-ti tihneasca, una de pomina, ar trebui -asa cre` io- num` io cu sciitoru` respectiv…ma si vad cu Tuculescu, este ruda cu pictoru`???, intr-un spatiu cald, cu sofale large si placute…apoi la un vin, intr-o mica locanta cu shtaif…si apoi scandal pe carte…cam asa…daca nu va place ce v-am scris si, totusi, va ramane o carte poate ca…face-tzi o abatere de la norma concursului…
merci Becaud
24 februarie 2012 la 17:10
yeap, e rudă
24 februarie 2012 la 17:22
daca e vorba de poezie sau proza autorul trebuie lasat sa isi citeasca literatura, ma plictisesc interventiile celor din sala pe marginea a ceea ce tocmai au ascultat. In plus nu poti veni dupa cinci minute de ascultat lectura autorului cu o viziune asupra literaturii acestuia si risti sa pierzi ceea ce tu ar trebui sa descoperi prin propria lectura.
asta imi place cel mai mult la o lansare, sa stau intr-un colt si sa il aud pe scriitor citind iar senzatia e mult mai placut/profunda atunci cand ascult poezie (vezi si editiile Cartea Romaneasca cu CD cu lectura poetului).
O zi buna!
26 februarie 2012 la 11:27
Am fost la o conferinta sustinuta de Ana Blandiana, incheiata cu lansarea a doua carti scrise de ea. Atmosfera era incarcata de prezenta ei, in asa fel incat m-am desprins cu totul de mine si am intrat in intregime in universul spus de ea. La final, ne-a citit cateva poezii ( la cererea publicului ) alese la intamplare dintr-un volum pe care tocmai il lansa; impresia mea a fost ca totul se leaga, tot ceea ce fusese spus inainte cu momentul poetic de la final. Interventiile publicului nu au fost numeroase, dar ma incitau, starnindu-mi curiozitatea pentru raspunsurile Anei Blandiana. Mai mult, simteam ca am emotii pentru ea. Am plecat senina de acolo, a fost un moment pe care l-am trait intim, in ciuda amfiteatrului si a randurilor destul de pline de acolo.
26 februarie 2012 la 14:17
Mie mi-ar placea sa vad niste lansari in care scriitorul e lasat sa vorbeasca mai mult: despre el, despre cum scrie, cand scrie si, mai ales, de ce…Interventiile criticilor sunt bune, dar uneori parca prea sunt lungi, iar pentru aceste pareri avizate pot oricand sa citesc cronicile ce apar in revistele de specialitate. Insa cu autorul mult mai rar ai ocazia sa te intalnesti, indiferent in ce spatiu. Poate aceste lansari ar putea contine si un mini-interviu pentru autor, cu intrebari relevante despre scrisul său formulate de mai sus-pomenitii critici, care de altfel, se pricep mai bine sa identifice punctele nevralgice, de interes ale operei…
4 martie 2012 la 21:05
Man, you’re the man
The book goes to you. Felicitări ție – și tuturor celor care au răspuns!
4 martie 2012 la 23:07
Mersi
Vin la book corner sau cum intru in posesia ei?
5 martie 2012 la 20:18
Aha, la Book Corner. Acolo îl vei găsi pe Vali Derevlean – mâine toată ziua, apoi miercuri, joi, vineri după ora 4. Dânsul îți va înmâna cartea
.
5 martie 2012 la 21:46
ok. multumesc inca odata!
6 martie 2012 la 11:45
Și eu : )
5 martie 2012 la 17:43
cred ca e prea tarziu…vreau din suflet sa merg la lansare si sa citesc romanul..sunt profesoara de romana si e cel mai interesant cand te duci cu lectura facuta, atunci simti ca esti macar o infima parte din citiroul model, adica simti ca autorul iti raspunde Tie si pleci asa de incantat…
6 martie 2012 la 11:45
E puțin cam târziu, într-adevăr, dar vor urma și alte concursuri.