În parc, un tată în maiou îi aplica o corecție verbală odorului său care se murdărise din cap până-n picioare. M-am simțit dator să intervin:
– Înţelepciunea şi iubirea lui e jocul! i-am spus zâmbind tatălui.
– Poate-ți fut una, n-a întârziat răspunsul.
În fond, de ce mă bag…?
pai chiar asa.
oricum nu vorbeai limba lui… macar erai si tu in maiou? /:)
asta-i treaba cu școlile de filosofie concurente…
eu în maiou, decât la sală 😉
N-ai avut niciun fel de emoţii să-i spui citatul ăla din Blaga purtătorului de maieu? 🙂
Purtăm și noi maieu, doar că pe dedesubt 😀
maieutică at its best.