Arhiva etichetelor: Gellu Naum

Insula | Spectacol-concert după Gellu Naum

INSULA în București – 4 noiembrie, ora 20, la Teatrul Odeon.

Spectacol-concert după Gellu Naum. Muzică și adaptare de Ada Milea.

Robinson………………Cătălin Herlo

Vineri / Un beduin…. Miron Maxim

Sirena………………… Anca Hanu

Piratul………………… Adrian Cucu

Mary………………….. Ramona Dumitrean

Iedu’ Coco…………….. Cristian Grosu

Bunicile Selkirke………. Irina Wintze, Adriana Băilescu, Romina Merei

Randolph Selkirke……………………… Silvius Iorga

Mabolo, regele canibalilor / tobe….. Cristian Rigman

Chitară ……………………………………Ada Milea

Scenografia: Valentin Codoiu, asistent de regie: Andreea Iacob, regia tehnică: Doru Bodrea, lumini: Jenel Moldovan, sonorizare: Marius Rusu, mixaj de sunet: Şerban Ursachi.

Spectacol supratitrat în limba engleză.

Întâlnirile Internaționale de la Cluj, ediția I – Întâlnirile Gellu Naum

ÎNTÂLNIRILE INTERNAȚIONALE DE LA CLUJ, Ediția IÎntâlnirile Gellu NaumTeatrul Naţional din Cluj vă invită, în perioada 7-9 octombrie a.c., la ediţia inaugurală a ÎNTÂLNIRILOR INTERNAŢIONALE DE LA CLUJ. Întâlnirile Internaţionale de la Cluj constituie o nouă iniţiativă a Teatrului Naţional din Cluj, un festival anual care are drept scop promovarea dialogului internaţional prin teatru, diseminarea informaţiilor culturale şi realizarea de colaborări şi iniţiative culturale în spaţiul internaţional. Întâlnirile internaţionale reprezintă un spaţiu pentru dialog prin artă. Acest festival va avea o tematică diferită în fiecare an, tema pentru fiecare întâlnire fiind stabilită de participanţii la ediţiile anterioare. Tematicile pot fi extrem de variate, de la subiecte de interes artistic general şi subiecte de interes social, pînă la concentrarea pe opera unor artişti sau diverse curente artistice.În 2011, prima ediţie a festivalului va fi dedicată operei lui Gellu Naum (1915-2001), proeminent autor român suprarealist. De aici şi denumirea ediţiei din 2011: ÎNTÂLNIRILE GELLU NAUM. În paralel cu crearea unei platforme de dialog între diverse personalităţi culturale şi iniţierea unei reţele de comunicare între personalităţi teatrale din lume, festivalul va prezenta trei spectacole de teatru produse de Teatrul Naţional în anul 2011, bazate pe două piese şi un roman de Gellu Naum: Zenobia, în regia Monei Marian, Florenţa sunt eu, în regia lui Alexandru Dabija şi Insula, în regia Adei Milea.Programul Întâlnirilor Gellu Naum: ÎNTÂLNIRILE INTERNAȚIONALE DE LA CLUJ, ediția I – Întâlnirile Gellu Naum.

A apărut! Gellu Naum, Opere I. Poezii

Opere I. Poezii de Gellu Naum, ediţie îngrijită şi prefaţată de Simona Popescu, reuneşte, în ordine cronologică, toate cărţile de poezie suprarealistă ale autorului, de la debutul cu Drumeţul incendiar (1936) până la postuma Calea Şearpelui (2002). Nu sunt reluate volumele din anii ’50, cuprinzând literatură pentru copii sau texte conjuncturale: Aşa-i Sanda (1956), Cel mai mare Gulliver (1958), Cartea cu Apolodor (1959), Poem despre tinereţea noastră (1960), Soarele calm (1961), A doua carte cu Apolodor (1964).

„Poate ca faţa şi suprafaţa (binomul din titlul volumului din 1994) ar putea fi o bună metaforă textuală pentru ceea ce a scris, o viaţă întreagă, Gellu Naum. Cuvântul suprafaţă nu are legatură nici cu suprarealitatea, nici cu obişnuita semnificaţie de dicţionar. Sensul trebuie cautat în altă parte: ca în cazul gemelor, «suprafaţa» volumelor lui Gellu Naum este suma «feţelor» poeziilor lui, care creează împreună o structură cristalină cu «adâncime» şi strălucire, cu mare putere de refractare/reflectare.” (Simona Popescu)

„În cazul lui Gellu Naum, foarte mult m-a impresionat şi persoana, pur şi simplu mi-a fost drag din prima clipă omul acela. Şi am văzut în ce măsură această persoană este şi text, şi persoană, deci n-am mai putut să diferenţiez. Îl admir pâna în ziua de astăzi şi, pentru mine, este cea mai bună literatură romană pe care eu o ştiu în ultimii cincizeci de ani.” (Herta Müller)

via editura polirom / catalog / carte.

GELLU NAUM – Castelul orbilor [1946]

Pe când obsesia mea pentru Gellu Naum atinsese apogeul, adică cu foarte mulţi ani în urmă, întâmplarea a făcut să ajung în posesia unui exemplar din Castelul orbilor, volumul său din 1946.

După ştiinţa mea, Castelul n-a fost reeditat în ultimii 64 de ani şi e un volum mai degrabă rar. Aşa că m-am gândit să-l postez aici, pe măsură ce.

Iată prima parte.

S’au tras din această carte 100 exemplare pe hârtie velină mată vărgată Chamois, numerotate dela 1 la 100; 100 exemplare pe hârtie velină mată albă numerotate dela 101 la 200 şi 100 exemplare pe hârtie semivelină mată albă numerotate dela 201 la 300.

Acesta e exemplarul cu nr. 251.

P.S. 1 O chestiune simpatică de care tocmai mi-am amintit: către sfârşitul volumului ei Înţelegerea drept în inimă, Adela Greceanu spune:

În tot acest timp ceasul de la mâna lui arăta 11:37. Era o oră exactă. O oră care îşi consumă toată energia ca să rămână ea însăşi.

Mă întreb câtă lume a mai descoperit despre ce oră era vorba şi la încheietura cui se afla ceasul ce-o arăta?*

P.S. 2 Şi, dacă tot suntem la acest capitol, nu pot să nu copiez puţin aici şi citatul din Gellu Naum care serveşte drept moto volumului Animalul inimii al Hertei Muller. Aşa, ca să fie:

aveam câte un prieten în fiecare bucăţică de nor / de fapt aşa sunt prietenii când e atâta spaimă pe lume / mama spunea şi ea că e normal şi că nu accepta să mă fac prieten / mai bine m-aş gândi la ceva serios.

Enjoy!

Şi apropo de oră: e ora pentru la mulţi aaaaaaaani :D!

Concurs de weekend: Cartea cu Apolodor

Potrivit unor studii realizate recent (de către mine), Cartea cu Apolodor, creaţie a lui Gellu Naum, se situează în fruntea preferinţelor cititorilor români când vine vorba de cărţile pentru copii. O singură carte pare să-i ameninţe serios supremaţia, şi anume, Aventurile lui Habarnam. Dar despre acesta, cu altă ocazie. De ce? Habar n-am.

Sau şi mai bine, voi să-mi spuneţi asta. Eu n-am de gând să contest rezultatele unei laborioase cercetări ştiinţifice. Dacă sunteţi de acord, şi ştiţi şi de ce, sau dacă aveţi o altă părere, simţiţi-vă liberi s-o împărtăşiţi cu restul. Care e cartea copilăriei voastre? Ce anume puteţi câştiga, graţie generozităţii Librăriei Book Corner, sponsor unic al concursului, vedeţi în imagine. Eu personal deţin un exemplar din ediţia a doua a cărţii, editată în 1963 şi conţinând un text puţiiiin diferit – deşi nu în părţile esenţiale. Merită ascultată şi varianta muzicală, pentru care trebuie să-i fim pe veci recunoscători Adei Milea. Ar fi interesant să câştige cineva care n-a citit cartea cu Apolodor şi, în urma câştigării şi lecturii ei, să se răzgândească. Aveţi cuvântul!

Alte variante – mai originale 😀