THIS IS NOT SPAM: ASTĂZI CITESC

78 Răspunsuri

Trecând recent în revistă [sic] cărţile (şi revistele, normal) citite în ultima vreme m-am cam spăriet. Pentru că sunt puţine – foarte puţine. Şi mie îmi place să citesc. Sau îmi plăcea. M-am dezobişnuit de practica lecturii zilnice. Şi nu mi-e prea bine. Lucrurile funcţionează în felul următor: se ia pagina tipărită, se face pâlnie şi se toarnă conţinutul în cap. Mintea are nevoie de o infuzie constantă de idei – ale altora. Mult mai deştepţi ca mine (da, ştiu, dar am zis că măcar să încerc :D). Singurul motiv pentru care nu m-am idiotizat complet până acum e calitatea deosebită a celor scrise de lumea din blogroll :). Aşa că am hotărât ca, din când în când, să dedic câte o zi lecturii. Fără supradoza zilnică de internet. Şi de bloguri. Sper să-mi pot înfrânge curiozitatea maladivă; şi sper să dureze. Aşadar, în zilele când voi trage oblonul şi voi afişa imaginea de mai jos, rog a fi scuzat de lipsa reacţiilor şi a comentariilor, căci nu va fi vorba de o impoliteţe. La mine sau la domniile voastre pe blog. Pentru că citesc.

Sunt curios cine mai preia ideea.

Sunt curios şi ce credeţi despre asta. Părerile sunt aşteptate întreg weekendul. Premiul – cine ar fi crezut? – o carte: Confesiunile unui opioman englez a lui Thomas de Quincey, autor foaaarte interesant (şi prizat intens de către Borges, de la care am şi aflat de el), din mantaua căruia au purces, ca să spunem aşa, autori precum Poe, Baudelaire, Wilde sau Huysmans.

Cu acestea fiind spuse?

78 de comentarii la „THIS IS NOT SPAM: ASTĂZI CITESC”

  1. ora25

    Bravo! 🙂 o să-mi fac şi eu un oblon cândva că nu se mai poate. lectură plăcută! eu azi îl termin pe Bumgartes, noroc cu el, noroc că are multe poze :D!

    Răspunde ↓
  3. ultimulunicorn

    la mine merge un pic altfel… eu citesc in trafic si in pat.

    cand nu sunt acolo… si nu sunt nici in alte parti, sunt pe blog.

    pe tine te inteleg si te scuz… si asa erai scump la „vedere/citire” pe alte bloguri 😛

    Răspunde ↓
  5. cinemavictoria

    io am alta mare problema: de cate ori ma „asez” sa citesc acasa, la masa din bucatarie, langa godin, vin pisicile si mi se asaza pe carte. si degeaba incerc sa le indepartez, se pare ca n-am autoritate. 🙂
    sasha ce zice? 🙂
    in alta ordine de idei, auzii la un moment dat ca din confesiunile unui opioman englez a „prizat” si nu stiu care serial killer, nu-mi amintesc daca era rimaru sau jack spintecatorul … 🙂

    Răspunde ↓
      1. cinemavictoria

        le-a placut mult „opiniile unui clovn”. 🙂 are si urme de dintisori pe coperta, si nu, nu nu-s ai lui boll … 🙂

        Răspunde ↓

  6. Pingback: Mă duc la mama! « Jurnalul lui Sasha

  9. ora25

    întâi ne trezim, apoi ne tragem sufletul iar mai pe seară citim. măcar o pagină fără întrerupere. îngrozitor de greu am ajuns să trăiesc!

    Răspunde ↓
  11. ora25

    😀 😀 daaa, patru ore, ce-s eu? eliade? şi totuşi şi azi mi-am hrănit motanul după modelul cunoscut. dorm preaaaa puţin. dar şi când recuperez! atunci clar că e week-end.

    Răspunde ↓
  16. ggl

    Şi eu am citit ieri şi azi o nuvelă de Joyce, An Encounter. E despre cum a chiulit el împreună cu un alt băiat, Mahoney, de la şcoală pentru ca să rătăcească toată ziua prin oraş în cautare de aventuri, iar spre final se întâlnesc pe ceva câmp cu un moş care părea a fi cam pedofil şi voia să bicuiască băieţi!

    Răspunde ↓
  18. holicica

    Tu tragi oblonul, eu trag oblomovul. Lenea’mi stă în minte şi în ochi şi în deşte ca un şpan.
    This is not spam
    Give me one day
    folks
    and I’ll come
    Spick-and-span

    Răspunde ↓
  20. ora25

    eu ieri am citit. acum încerc să mă las. totuşi, când ştii că tre’ să faci curat, aşa îţi vine o poftă de lectură, ceva de speriat!

    Răspunde ↓
  26. Giafar

    M-ai speriat si m-am pus pe (re)citit; azi, cainii negri, all time favourite. Si am (re)citit-o intr-o zi. Si traducerea e faina. Si cartea la fel de asemanatoare cu pumnii in stomac.

    Răspunde ↓
  27. giafar

    Amsterdam nu e al lui. In nici un caz. Nu seamana, nu leaga, nu creste nimic. Alealalte, Saturday, Atonement, Enduring Love, Child In Time, au si au si aoleo.

    Răspunde ↓
  28. ora25

    eu le-am cetit pe toate, plus Grădina de ciment şi Inocentul dar degeaba. în schimb Enduring Love – filmul, mi-a plăcut foarte tare în prima jumătate de oră.

    Răspunde ↓
  32. ora25

    hmm 🙂 păi nu ştiu. primul sfert de carte mi s-a părut că e despre copii precoci, şi puţină imitaţie de jane austen, al doilea sfert mi s-a părut că trebuia să conţină un negru ispăşitor, ceva în gen „Să nu ucizi o pasăre cântătoare”, al patrulea sfert mi s-a părut previzibil şi foarte flaubertian, tardiv de, mai rămâne un sfert, acela cu scenele de război şi goana pentru potolitul foamei. ăla mi se pare singurul mai zdravăn 😀

    Răspunde ↓
  39. ultimulunicorn

    sadic, fuarte sadic!

    ca sa te si credem – trebuia sa adaugi ca ai sa publici lista castigatorilor intr-un post ulterior.

    Răspunde ↓
  43. ultimulunicorn

    pai dat fiind ca e postul Craciunului poate nu vor sa se faca vinovati de pacatul mandriei, nah!

    mai corect ii numesti tu.
    sau poate ai vreo 5 exemplare din carte si nu stii cum sa scapi de ele…

    Răspunde ↓
  48. holicica

    Io credcăcâştigătoru’concursului nu e pe fază, fiindcă azi e ziua lui de citit (şi’a pus de vreo 3 ore semnu’ de carte cu This is not spamu’ ăsta fosforescent).
    Aşa că, dacă vrei să se ştie câştigător, trimite’i tu mail, făr’ a te mai obosi a’l anunţa aici 😀

    Răspunde ↓
  50. smara

    adevărat este că frica provine din necunoaștere – master Yoda said! – am avut o frică viscerală de lumea paralelă a toxicomanilor, până am dat cu nasul de literatură – și filme – de calitate.
    ”Junky” de William Burroughs – confesiunile unui cocainoman american. Se adaugă ”Fear and Loathing in Las Vegas” (filmul, regizat de Terry Gilliam), după Hunter Thompson și ai un full-package care să te scoată de pe bloguri și să te bage la idei.
    subscriu la infuzia necesară de idei ale altora. dacă nu faci sport de performanță cu creierul, se fleșcăiește.

    Răspunde ↓
  54. holicica

    bacteria sprijină cultura!
    Prima oară când am auzit de Pamela, am crezut că’i descendentă a lui Andersen. era în mâna lui Hambaruş, vecinu’ bunică’mii, pe’o pagină de Infractoarea 😀

    Răspunde ↓

  57. Pingback: “lunecând în cenuşiu- priveşte barca sub lună- e fără cârmaci” Issa « lenesrau's Blog

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.