În casă se mai află capcanele pentru șoareci
ale ultimului chiriaș, iar în colțuri
ceșcuțe pline cu otravă roșie
pe care muștele să o deguste
înainte de-a muri. Gândaci negri
zac pe spate de parcă ar fi
încercat să calce aerul.
Doar păianjenii par a se simți
bine aici, cei cu fragile piciorușe
povestind romanul al cărui sfârșit
nu-l cunoaștem. La început, se spune,
a fost o crimă, care a lăsat urma
unui fir roșu pe toți pereții acestei case.
Apoi a venit vremea sacrificiului, apoi:
războiul. Acum locuim noi aici.
Așteptăm vântul, care readuce acasă
toate cuvintele din cerul gol.