- Îți vine o idee genială și-ți zici: „Cât de greu poate fi să scrii o carte pentru copii?” Îți răspunzi tot tu: „Nu prea greu.”
- Citești cinșpe minute pe net despre cam cum ar trebui să fie o carte.
- Scrii cartea.
- Dai un search pe google și descoperi că mai există douăzeci și ceva de cărți pe tema aia, scrise de autori care ți-au furat practic ideea genială – cu mult timp înainte să-ți vină ție.
- Rescrii cartea.
- O dai unui prieten bun s-o citească, și ăla zice: „Băi, io am știut dintotdeauna că ești tare! E mortală! Public-o, că ți-o cumpăr și-o fac cadou la tăte rudele cu copii!”
- Ceri o părere cuiva în care ai oarecare încredere.
- Primești cartea cu observații pe text. Îi răspunzi și îi dai rapid block, ca să nu-ți poată răspunde înapoi.
- Abandonezi o vreme proiectul.
- Îți vine o idee genială.
Cum să scrii o carte pentru copii. Ghid în mai mulți pași
Lasă un răspuns