Beţia mă împinge uneori la lururi necugetate. Săptămâna trecută am sărit de vrei trei ori din avion, iar alaltăieri am ridicat deasupra capului o piatră ce cântărea 450 de kilograme cu care am făcut de trei ori înconjurul casei. Într-o noapte mi-am ţinut respiraţia o jumătate de oră, ca să poată adormi Mariana, care se plângea că sforăi. Altădată am mâncat 39 de savarine, la pariu şi contra cronometru. Şi toate astea numai din pricină că nu mă pot abţine.
BICICLETA GALBENĂ
Oamenii își închipuie că, dacă ai un blog, poți scrie pe el toate tâmpeniile care-ți trec prin cap. Nimic mai fals. E limpede că nu poți scrie toate tâmpeniile, ci doar o mică parte.
nu te poti abtine sa bei sau nu te poti abtine sa faci nebunii?amindoua?de ce?
Să beau.
nici eu.
interesant e că beţia te face invulnerabil!
Foarte bună întrebare!
şi-atunci ce rost mai are sa te trezeşti? venea răspunsul.
Nu face sens să fii invulnerabil tot timpul. It’s no fun.
si nu e ciudat sa-ti cunosti de pe-acum cauza mortii?
nu
oricand se poate face ca a uitat-o…
oricum cred că e o tortură să trăieşti aşa cu teama că la un moment dat băutura va dispărea
Nu va dispărea. Am vorbit eu.
Bine ca n-ai baut tu, ca cine stie ce mai iesea.
si unde era piatra aceea? sub pahar, in pahar sau deasupra paharului?
Capra crapă piatra, piatra crapă capra. În patru. În pahar.
de obicei betia ma impinge la mersul piticului