Dacă cineva mă întreabă ce fac, eu răspund invariabil că bine. Asta chiar dacă nu fac bine. Ce să însemne asta?
BICICLETA GALBENĂ
Oamenii își închipuie că, dacă ai un blog, poți scrie pe el toate tâmpeniile care-ți trec prin cap. Nimic mai fals. E limpede că nu poți scrie toate tâmpeniile, ci doar o mică parte.
că minţi cu uşurinţă, daaa.
ca vrei sa eviti alte intrebari din partea unor persoane curioase?
dialog intre mine si ben, acu’ cativa ani:
– ce faci, ben?
– bine.
– cat de bine?
– nu prea bine.
🙂
sunt intr-o pasa in care imi tot vine sa plang,
daca ma intreaba cineva ce fac, imi vine sa plang
ieri de ex. i-am stricat ziua unuia, care politicos m-a intrebat ce fac…si am inceput sa plang,
daca ascult o bucata de Bach, pe care altadata nu plangeam, acum imi vine sa plang
daca cineva ma ironizeaza, imi vine sa plang
oare ce-o fi cu mine?
nu ma intrebati nimic! o sa va stric ziua!
Înseamnă că e un răspuns standard care se activează precum un reflex pavlovian la un stimul dat.
sunt prieten cu cainele lui Pavlov :),
uite acum mananc niste lamai acre acre, pe care le storc intr-un pahar,
sucul asa simplu fara zahar e foarte bun, te face sa transpiri! uh
iar ati deviat de la subiect!
inseamna ca suntem superficiali, asta inseamna!
si nu ne pasa decat de noi.
Toate acestea sunt adevărate?
si totusi, ce faci? 🙂
pai n-a spus?!?
face BINE! oficial… ca altfel nu ne intereseaza!
ca faci bine dar vrei sa para ca nu faci bine, si atunci spui ca faci bine ca omul care sufera pe-ascuns din te miri ce, cand defapt el e bine, bine tare bineee!
come again?!?/:)
luna e in crestere. daca luna e in crestere e bine sa te tunzi. sau poate s-o tunzi, nu mai stiu …
întrebare invariabila, răspuns invariabil. (mă rog, variaţia ar putea fi asta : « bine, tu ? » şi ăla : « bine »). balanga-balanga, a mai venit un invariant. 3 invarianţi se întrebau « cefacibine (tu ?) » de n ori refrenu’. (de când ţi’ai pus poză comentatoarele anonime variază cu cele ne-anonime. asta’i de bine).
@ foarte frumos dialogul tău cu ben, cinemavictoria
Şi totuşi, ce fac?
Dacă nu vrei să te complici eu zic s-o ţii tot aşa, cel mult ai putea să nu te mai întrebi în sinea ta de ce faci asta.
Sau dacă vrei să lungeşti conversaţia poţi să răspunzi cu exact ce faci (ca acţiune) în momentul ăla. 😀
Aşa este, ai dreptate. Asta fac: îţi dau dreptate.
TuPlantă, asta cu plânsul o am şi eu de la vreme. Că am ajuns să nu mai pot răspunde invariabil că fac bine şi uneori când mă întrebă cineva ce fac îmi vine să plâng. O fi de la Cernobîl! … sau mai e varianta în care răspund că fac EXCELENT! Care e o minciună gogonată şi pe lângă răspuns mai trag şi-un smerăit… ştiind că am minţit.
Dar tu Alex nu te îngrijora, nu vei ajunge niciodată atât de departe.
*de la o vreme
P.S.: Micul prinţ e în aşteptarea Citadelei.
aşteptarea asta post’scrisă începe să sune a Monastirea Argeşului.
new music for a good night’s sleep…
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=A4vooK0WyiM&hl=en&fs=1&]
ura! am revenit acasa. tuata lumea duarme??
Well, it’s called small talk. The ability to conduct small talk is a social skill.