12 scaune | despre egoism

138 Răspunsuri

Sunt lucruri pe care bunul simţ le interzice cu desăvârşire, practicarea lor supunându-te, pe bună dreptate, oprobriului public, furiei maselor sau remarcilor insolente. De pildă, nu poţi umbla pe stradă în pas uşor, cu capul sus şi mai ales zâmbind larg. Pur şi simplu nu se face. La noi, ceilalţi, nu te gândeşti chiar deloc?

138 de comentarii la „12 scaune | despre egoism”

  8. Robert Costea

    Ai perfecta dreptate. Daca procedezi asa, esti considerat zanatec, nebun de legat, fara minte, idiot, prost… ma rog, lista poate continua la nesfarsit. Cam atat despre capra, pisica sau chiar zebra vecinului.

    Răspunde ↓
  25. ora25

    eu dacă aş câştiga la loto aş face adăpost pt. pisici la mine-acasă. în schimb, undeva la marginea oraşului, cum bine ne sugerează acest post, aş face un adăpost pentru posaci.

    Răspunde ↓
  27. ultimulunicorn

    mie acest post imi sugereaza ca posacii sunt acceptati.
    oamenii veseli si aparent fericiti au nevoie de protectie
    nu cumva sa fie linsati de masele invidioase…

    Răspunde ↓
  29. cinemavictoria

    io nu bag bani in posaci, sa fie clar. nici in mine nu bag, cand m-apuca autismu’, nu mananc, nu beau si stau cu lumina stinsa …

    Răspunde ↓
  30. ora25

    deci cinemavictoria este posaca principală, ea de mult s-a mutat în afara oraşului, e şi autistă, are toate drepturile!

    Răspunde ↓
  35. cinemavictoria

    hm!
    mie nu mi-e frica de nicio zodie, doar cand intalnesc „raci” ma catar in primu’ pom care-mi iese-n cale 😀

    Răspunde ↓
  41. ora25

    ciugulea jucării de pluş, vaaai ce măgar simpatic

    unicornule, nu ştiu cum de nu te-ai gândit că tu şi măgarul semănaţi umpicuşor la profil!

    Răspunde ↓
  46. ora25

    mai avem puţin şi ne piguiţăm pe-aici. deci au fost degeaba şi măştile medicale şi tot. asta-nseamnă să te duci cu posacul la pomul lăudat.

    Răspunde ↓
  53. 1morning

    dap, asa este. de aceea s-au inventat locuri speciale precum cinemaurile, teatrele si salile de concerte unde daca platim bilet avem dreptul sa zambim 🙂 dar in plina strada nu..e lipsit de respect ptr cei obositi obiditi si grabiti

    Răspunde ↓
  55. ultimulunicorn

    si atunci unde sa mai zambeasca cei care n-au bani nici de teatru nici de cinema si nici de circ???

    si nici la LOTO nu sunt sanse sa castige prea curand?…

    huh? ei unde sa zambeasca???

    Răspunde ↓
  60. holicica

    Postu’ tău îmi aduce’aminte de primele luni în bucureşti. Era de moş nicolae şi’un moş (s’a dovedi t a fi de factură teologico-filosofico-scriitoricească, chiar cu 60 de sec. înainte să fug mâncând asfaltu’) extravagant şi foarte descumpănit a venit să’mi ceară foc de ţigară, dintre 17,3 (3) alte feţe fumătoare proţăpite’n faţa librăriei nu spun care din motive personale.
    Tu ce’ai de râzi,? eram singura faţă zâmbitoare, cu clănţăii dezveliţi în frigu’ de minus cinşpe (surprinsă într’unul dintre multele momente când râd de una singură pe stradă) din tot magheru’ ăla ţesălat de lume.
    Acuma mi’am mai revenit. Nu mai rânjesc decât prin kogălniceanu, berceni şi uneori prin lipscani 😀 😀

    Răspunde ↓
  62. ultimulunicorn

    si am uitat nou re-conditionatul parc Alexandru Ioan Cuza 😀 – m-am surprins pe mine ranjind si pe aleile lui…

    Răspunde ↓
  64. alex moldovan

    Poate ar trebui făcută o hartă, ceva, cu zonele în care e voie (sau nevoie). S-a reţinut kogălniceanu, berceni şi uneori lipscani, plus Drumu’ Taberei, Universitate şi nou re-conditionatul parc Alexandru Ioan Cuza.

    Răspunde ↓
  65. 1morning

    harta a bucurestiului sau harta a lumii 🙂 am auzit ca prin Africa se zambeste la greu!

    eu am un truc de impartasit : daca zambesti in timp ce pedalezi, nu numai ca nu se supara nimeni, dar cateodata chiar iti raspund! in special daca porti fusta mini

    curajosii pot sa si cante! nu e zi sa nu aud pe cineva cantand 😀

    Răspunde ↓
  68. ora25

    holicica – moşii ăştia-s de speriat. eu de-aia n-am crezut niciodată în moşi, pentru că primul moş crăciun pe care l-am văzut s-a ofticat că nu voiam să-i spun nicio poezie şi mi-a tras o palmă. apoi s-a întins pe jos, beat mort, în plină serbare.

    Răspunde ↓
  69. ora25

    cât despre mersul pe bicicletă, n-am prea înţeles cui aş putea să zâmbesc: muncitorilor asudaţi care schimbă bordura? şoferului de tir care dă în marche arriere? că eu mai mult spre câinii care mârâie năprasnic…. nu ştiu, cred că altul e secretul unei pedalări liniştite.

    Răspunde ↓
  83. ora25

    aaa … păi între ele numai eu mai sunt! iată o nouă deviză: zâmbeşte-ţi ţie însăţi, s’oro! de fericire? nuuuu. trebuia?

    Răspunde ↓
  87. holicica

    unicornule’ai putea sa te’ncalzesti faci un foc de Tabara’n Drum, cu vecinii. nus de te incalzeste cu ceva la copite, aici e cald, insa nu’i lumina. noroc ca mi’au lasat’o’ai mei p’aia mare de la botez, care’a ramas un muc.

    Răspunde ↓
  89. unicornu'

    pai da… cred ca asta e solutia. imi iau un dulap cu mine, mai chem niste amici, si punem de un foc cu mobila in intersectie 😀

    ma duc sa vad ce tuica mi-a mai ramas prin camara… 😉

    Răspunde ↓
  93. holicica

    :))) Râdeţi voi, râdeţi, da’ mucu’ meu îşi face treaba. Ba’i mai luminează şi p’alţii, că nu’i egoist. Und’ mai pui că şi vecina de la şase în capot roz flauşat a ajuns la mucu’ meu, după ce mucu’ ei parfumat nu’şi mai făcea treaba.

    Răspunde ↓
  97. ora25

    😀 nu, doar mai vin să ne zgâlţâie când şi când. problema e că şi-aşa sufăr de boala somnului, n-aş vrea să îmi agravez ceaţa interioară.

    Răspunde ↓
  98. holicica

    Nu’s într’atât de altruistă să’mpart lumina cu toţi. i’am luminat numai p’ăia de la apartamentele impare. administrat’ora a prins ciudă pe mine că’i pară şi io pe ea că nu’s. aşa s’ ;a ajuns la un război între apartamentele parilor şi imparilor. Război nevăzut, că s’a luat lumina, cum v’am spus 😀

    Asa se face că’n doo săptămâni mă mut. La casă. iuhuhuu.

    Răspunde ↓
  108. holicica

    De pildă, nu poţi răci şi tu puţin ca omul , cu demnitate, zâmbind larg cu şervetelu’ la nas. Pur şi simplu nu se face. La noi, cei sănătoşi, nu te gândeşti chiar deloc ?

    Stai dom’le acasă’n banca ta, decât să’ţi plimbi mucii p’aicea. Dragă dom’le, aş sta, da’ nu mă crede nimenea când spun : mi’e rău, îmi simt capu’ greu, tuşesc, strănut, înghit în sec, mă doare şi se IA.

    Cunosc 2 prieteni care s’au certat la cuţite fiindcă unu’ l’a pricopsit p’altu’ c’un streptococ.

    Răspunde ↓
  109. Fanfan

    cate comenturiii ;p

    prefer sa ma retrag intr-o lume a mea, care imi da voie sa le zambesc larg oamenilor suparati (pe viata, in general), chiar daca exista riscul sa fiu considerata o ciudata ;p
    si daca te uiti in jur, majoritatea celor care umbla „in pas usor, cu capul sus si cu un zambet larg” sunt copiii … trebuie invatat de la ei !

    Răspunde ↓
  110. ora25

    aolio, ce de-a copii descreieraţi am văzut în ultima vreme. ultimul îi spunea maică-sii galeş: când o să fiu mare, tu o să fii bătrână şi-o să-ţi iau bastonul şi-o să te bat cu el pân-o să-ţi dea sângele şi-o să faci numai ce vreau eu.
    cei erau în drum spre grădiniţă.

    Răspunde ↓
              1. ora25

                revenind, eşti sigur că ai fost făcut pionier din prima tranşă? adică la noi era în serii, nu ştiu dacă şi la voi. 🙂

                Răspunde ↓
  112. ultimulunicorn

    eu am fost facuta in prima transa 😀 la Academie, a doua au fost facuti in clasa 😛

    si am avut si snur rosu, si galben… la albastru n-am ajuns!

    ce-mi place sa ma laud!

    Răspunde ↓
  116. ora25

    eu am fost pionierită în clasă, am mâncat toţi bomboane apoi ne-au urcat într-un autocar şi ne-au dus la mama dracu’, nu mai ştiu pe lângă ce ziduri istorice pline de rahaţi. băieţii se alergau fericiţi strigând: ruine! ruine! fetele tremurau de frig şi se uitau în jur cu nedumerire.

    Răspunde ↓
  117. ora25

    iar învăţătorul – căci învăţător am avut – se dădea la o doamnă şoldoasă care nu mai ştiu ce hram purta prin şcoală. aşa făcea el în excursii. era să zic „delegaţii”.

    Răspunde ↓
    1. alex moldovan

      Noi am fost duşi la-ntreprindere: Combinatului de pielărie şi încălţăminte “Clujana”! În prezenţa conducerii! Bine, cre’ că erau şi ai mei prin zonă, că lucrau acolo :D.

      Răspunde ↓
  119. ora25

    🙂 eu n-am avut decât o vizită în fabrici şi uzine şi asta a fost la „Spicul”, m-aş mai duce oricând, mi-a plăcut la nebunie.
    (şi cât am sperat să ne ducă la o fabrică de ciocolată sau de jucării!)

    Răspunde ↓
  120. ora25

    vai ce te invidiez! ne-au dat şi nouă batoane şi eugenii cu porţie dublă de margarină. dar stiksuri şi pişcoooturi! uau!

    Răspunde ↓

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.