Sunt multe lucruri care mă enervează. Rău. Prea multe. De fapt, îmi dau acum seama că majoritatea lucrurilor mă enervează rău la un moment dat (lucrurile de faţă se exclud). De exemplu, cărţile urâte şi incomode la citit. De ce le mai fac, dacă le fac urâte şi incomode la citit? Mai bine să nu le facă. Mare scofală dacă nu le-ar face… Nu există nicio carte fără de care omenirea să nu se fi descurcat (nu, nici măcar). Ba cred că nu există nicio carte fără de care omenirea să nu se fi descurcat mai bine! De scriitori serioşi sau neserioşi nici nu mai vorbesc. Sau de oamenii jignitor de politicoşi. Pentru că nu ştiu care mă scot din sărite mai tare. Câteodată mă enervează ceva şi nu ştiu ce. Ori mă fac că nu ştiu. Asta e poate cel mai enervant. Sau la fel de enervant ca faptul că mă enervează atât de multe.
Pe voi ce vă enervează? Dacă vă enervează. Şi de ce? Sau de ce nu – în funcţie de caz. Premiul de consolare pentru enervănţeala cea mai cea, William Blake, The Marriage of Heaven and Hell, în traducerea subsemnatului şi a d-lui cristi c., pe care îl cunoaşteţi cu toţii din episoadele trecute. O carte care, după titlu, pare să ne readucă mult dorita conciliere. Despre care au tot vorbit în ultima vreme unii şi alţii. Asta-i bună! De parcă de conciliere avem noi nevoie acum! Noi! Nevoie! Acum!
A, v-am spus cât de mult mă enervează William Blake?
eu stiu o carte fara de care omenirea s-ar fi descurcat muuult mai bine. biblia.
Ceee ce ne duce la o altă enervare: catindaţii la preşedinţie care JURĂ PE BIBLIE!!!
de fapt au jurat pe roşu. întâmplarea a făcut să fie o biblie.
lol
blake a fost enervant, într-adevăr
distractiv, dar enervant
ma enerveaza ingrozitor oamenii care se baga in vorba, care nu te lasa sa vorbesti si care se prefac ca te asculta si abia asteapta sa se auda pe ei vorbind.
ma enerveaza Sadoveanu si vecinii care se aduna la barfa in fata scarii, ma enerveaza cand nu are sa-mi dea rest la magazin si ma trimite sa schimb, si evident ca eu enervata imi bag piciorul si renunt la ce aveam nevoie sa cumpar.
ma enerveaza cand cineva nu are curajul raspunderii si baga pe altul mai slab la inaintare, ma enerveaza laudarosii, lingaii, lasii, lichelele si altii ca ei care le tin isonul.
ma enerveaza fufele, fitzele.
ma enerveaza cand incep ceva si nu mai am chef sa termin, sau cand nu stiu unde sa ma opresc. ca acum.
cea mai enervanta carte fara de care as fi avut io o copilarie muuult mai fericita este „Fraţii Jderi”.
acum m-am enervat iar.
Da, foarte bună asta cu piciorul.
mă enervează autocenzura. voiam să zic deci mă enervează şi mi-am interzis propriul deci.
şi mă calcă pe nervi minutele astea lungi în care nu am net dar tot verific şi verific şi iar verific. culmea, am primit şi primul post al tău pe mail. şi netul tot nu merge! 🙁
Minutele acestea sunt în adevăr îngrozitoare. Ar trebui interzise!
i-adevărat, şi cartea aia tatuată, pictată, plină cu cranii de familie e foarte frumoasă. deci mă enervează că nu ştiu ce să fac. aş vrea şi, şi.
Nu. Cărţile cu urşi sunt cele mai frumoase. De departe. Şi de aproape.
🙂 la urşi n-am ajuns. eu sunt la lecţiile de pictură ale lui j. calvus.
Chiar sunt curios. Poate ai observat că n-am emis niciun fel de judecăţi de valoare cu privire la carte :D.
am observat că n-ai emis. am mai observat şi ce au emis alţii, nemulţumiţi de referenţialitatea autoimună. deci îmi place la nebunie, este foarte, foarte frumoasă, înţesată de joculeţe şi de păcăleli şi de prosteli înduioşător de elaborate. deocamdată-s la pag 100 da’ nu mă văd răzgândindu-mă.
Pe mine cel mai tare mă enervează blogurile degeaba.
Ataraxia, cred că ar fi fost exact la fel şi fără Biblie. Găseau ei alte pretexte ca să se razboiască şi să se omoare şi fără să le caute în Biblie sau în Coran printre rânduri şi să facă fix invers decât scrie acolo.
Klaaaar!
Pe mine cel mai tare ma enerveaza propria persoana :)) Sunt in stare sa iert pe multi, dar niciodata pe mine. Imi tin ranchiuna si nu ma las sa dorm. Nimic nu-mi scoate mai multi peri albi decat atunci cand nu dau tot ce am mai bun pentru ceva in care cred.
Asta si…tehnologia care nu functioneaza. In toate video-urile acelea „funny”de pe youtube in care un nene rosu la fata loveste computerul de-l pune la podea, ei bine, in toate acelea as putea fi eu. Nu ca as fi nene :))
Propria persoană poate fi de-a dreptul angoasantă. Şi destul de greu de evitat…
Intr-adevar, nu poti sub nici un chip s-o eviti, chiar daca fugi in Japonia :))) Iata ca am mai gasit un motiv de enervare: ma enerveaza faptul ca ma enerveaza propria persoana :)) Ce, n-are voie omul sa fie perfectionist, sa alinieze la orice text cu justify chiar daca e note to self (mai ales atunci!), sa puna hainele in dulap de la mare la mic si sa organizeze sertarele in functie de tematica? :)) I watch too much Friends and Monica :))
Ma enerveaza prostia, dar nu prostia obisnuita, zambitoare si cuminte. Ma enerveaza prostia agresiva, zgomotoasa si cu aere de competenta.
Ma enerveaza nesimtitii, mai ales atunci cand ei insisi fac caz de nesimtirea altora.
Ma enerveaza ca nu sunt multumita de nimic si ca ma enerveaza o gramada de lucruri.
Enervatul că te enervează e sus, sus, sus şi în topul meu.
am revenit si io – mi-am amintit cat ma enerveaza cand ma enervez aparent fara motiv, dar io stiu ca nu-i asa…
adica nu e fara motiv.
gata am zis-o!
pe mine ma enerveaza oamenii care-si fac cruce cand trec pe langa biserica.
O da! Direct proporţional cu numărul de cruci făcute – în sudul ţării işi fac câte trei cruci odată. Biserica este o simplă clădire; e sediul unei instituţii. Nu e cu nimic mai sfântă decât tribunalul, opera, şcoala sau orice altă clădire. Dar ortodocşii sunt obişnuiţi să se închine la chipuri cioplite şi să pupe icoane şi cruci, deci probabil pentru ei este normal să-şi facă cruce când trec pe lângă biserică. Din punctul acesta de vedere nu se deosebesc cu mult de adoratorii lui Baal.
„Biserica este o simplă clădire; e sediul unei instituţii”- Casa Domnului? Deci şi Dumnezeu e o instituţie?! Oh, no!
din punctul meu de vedere, strict personal, sintagma „casa Domnului” ar fi mult mai potrivita pentru cascadele de la Iguazu, de exemplu … si inca, atatea si atatea, avem si noi cascadele noastre …
Biserica este la origine este o întrunire a unor creştini. În zilele noastre însă, biserica este mai mult o instituţie sau o clădire asociată acelei instituţii. Sub oblăduirea si mijlocirea acestei instituţii, are loc adoraţia divină. Nici vorbă de „Casa Domnului”. Aceasta este exact invenţia bisericii-instituţie. Nu extrapola!
Personal nu văd de ce este nevoie de o instituţie care să mijlocească credinţa noastră în Dumnezeu, care să ne impună dogme şi ritualuri rigide prin care ar putea chiar să ne îndepărteze de la adevărata credinţă.
De exemplu – ţie îţi place să pupi crucea? Mie nu. Mi se pare o practică scârboasă şi periculoasă care nu face altceva decât să favorizeze transferul de microbi de la un om la altul.
Nu doresc să condamn biserica. Pur şi simplu nu pot să văd utilitatea ei ca mijlocitor. Deasemenea nu sunt de acord cu unele aspecte din Biblie pe care biserica ni le serveşte drept literă de lege şi pe care prefer să le cercetez în loc să le iau de-a gata şi să cred orbeşte în ele. Biblia este o carte alegorică care a suferit diverse denaturări de-a lungul istoriei, în parte datorită traducerilor şi a diferitelor interpretări. Ea nu este singura sursă a revelaţiei divine. Revelaţia divină a continuat şi după scrierea Bibliei şi continuă să aibe loc în prezent. Diversele interpretări ale Bibliei au produs nenumărate controverse, schisme au oferit chiar pretexte pentru ars oameni pe rug, cruciade, războiaie.
Dumneseule!
Dintr-o dată am revăzut The Fountain cu ochiul miop al minţii de apoi.
o, duame, gruaznic! 🙂
🙂 şi eu m-am speriat. adică, nah, chiar aşa, la ora asta?!
Hey! Do you unnsaetrdd if they will make just about any plugins to aid with Seo? I’m hoping to get my weblog to rank for a few targeted keywords and phrases but I’m not seeing great success. If you understand of just about any please talk about. Cheers!
daca crezi cu aghevarat in doamne doamne, te apara de microbi paduki bacterii de fiecare data cand iti faci cruce cu mana ta. nespalarea este o dovada suprema de incredintare in mainile domnului
🙂 🙂 bârlogul Domnului?
unchii care au o fixatie in a-ti testa cunostintele de istorie de fiecare data cand te intalnesc si matusile curioase sa afle de ce nu te mariti/faci un copil o data
Eu îmi evit cu totală nesimţire rudele enervante.
Adică aproape toate rudele.
ma enerveaza intrebarea obsedanta „Ce faci de revelion?”
deja mi-a fost adresata de doua ori 😀
Da’ chiar. Ce faci de rev? Ce faceţi de rev?
Eu mă ascund. De rude, se înţelege.
Eu mă ascund de toată lumea şi de rude şi de prieteni de oricine oricine, nu primesc cu pluguşorul, nu primesc cu sorcova, nu vreau nici macar sa ma uit la televizor şi o să închid şi telefoanele, pretextând că-s reţelele suprasolicitate. Şi n-o să trimit niciun sms! În schimb o să mă duc a doua zi la ciorba de după 😀
neah, ziua de 1 ian ma enerveaza mai tare decat intrebarea cu revelionul.
Eu în perioada aia sunt plecat oricum cu sorcova din oficiu. Aşa că, trei iezi cucuieţi, deschideţi, nu deschideţi, eu voi produce textul urării. Pentru cine va dori 😉
nu prea inteleg cum vine treaba asta – esti colindatorul de serviciu?/:) sau lucrezi la vreun post de radio si esti in tura de revelion? 😀
e de gardă pe blog.
pai in cazul asta noi trebuie sa venim cu colindul… nu? 😛
nu ştiu, am mai zis că fetele nu tre’ să se înghesuie că poartă ghinion. da’ s-ar putea ca alex să aibă alte reguli.
deci – io nu sunt fata, io vin sa colind in postura de unicorn, animal sacru, bla bla bla.
cine nu ma primeste o face pe riscul lui!
ps
si nici nu m-am cenzurat, ci am debutat cu deci. 😀
🙂 🙂
oricum fetele n-au voie să facă urări. tre’ să fie un băiat. cică altfel poartă ghinion.
oricum cel mai tare revelion l-am avut lucrand – e drept ca in receptie la hotel 😀 – dar e grozav sa „petreci” revelionul cu mai multi oameni pe rand… si cu fiecare pe limba lui 😉
Munca de recepţioner pare a semăna cu cea de barman, excepţie făcând faptul că muşterii ultimului sunt mult mai dezinhibaţi din pricina consumaţiei.
„Ce mai faci?” – întrebarea care mă enervează cel mai des.
Da’ le răspunzi :)?
Da, le răspund în doi peri. N-ai vrea să auzi.
Ba da! Vreau doi peri!
aoleu, mi-am amintit, pe mine ma enerveaza tipele care poarta cizme albe inalte pana deasupra genunchiului (adica pana pe undeva pe la jumatatea pulpei) … arata cumplit …
😀 😀 😀
vorba colegei mele: există pulpa de sus şi pulpa de jos. cred ca cinemavictoria se refera la pulpa de sus 😀
da, da, la pulpa de porc 🙂
iaru în dialog cu tatulici. ce poţi să vrei mai mult?! iaru nehotărât… un scriitor care nu ştie cu cine să voteze…
Păi nici eu nu mai ştiu! Ieri am primit din partea pdl un CD cu colinde în interpretarea magistrală a lui Fuego. Wrong move… Wrong move…
😀 😀 😀 eu, în schimb, am primit de la un tânăr PSDist în echipament de campanie o simplă broşură cu Geoană. În timp ce mi-o înmâna, îmi spunea în şoaptă: votează-l pe Băsescu!
Ce tare! Cred că voia să-l salveze, să-i facă un bine. A, printre colinde nu se afla piesa noastră de suflet Împodobeşte, mamă, bradul. O altă decepţie :(…
Hai că mergem până la secţie să vedem care-i treaba…
Se pare că am votat.
Bravo. Aşa. Nu lăsa vecinii pensionari să voteze pentru tine!
deci ai votat? ori ba?/:)
Păi dacă aşa am scris, am votat.
tu tot ce scrii e-adevarat?/:)
Negreşit!
Asta e. Impresii? Previziuni?
🙁 oribil orişicum. nu prevăz nimic bun. în schimb prevăd civa destul de prost. anume un preşedinte.
deci eu chiar nu îi cred pe ăştia care zic că antonescu a câştigat alegerile. deci nu, nu cred că va ocupa fotoliul.
Da’ auzi, oare chiar e vorba un fotoliu? Dacă da, propun introducerea taburetului de preşedinte – pentru un spor de inconfort 😀
😀 😀 taburetul cu colac. sunt cam supărată, nu mă mai face să râd. la antena 3 mă înjură cineva că am votat în loc să stau acasă. ba pe-a… bine.
(cică PSDiştii stau la şampănii. asta mi-a plăcut.)
Aşa-ţi trebuie, dacă le faci audienţă! Şampănii şi crăpelniţe!
Îs horror micuţii mircea şi crin. Aşa se iubesc, că mă aştept să văd un french kiss live.
las’ c-o să vezi un french cancan, în cel mai scurt timp. abia aştept să-l văd pe crin sărind ca ars şi urlând ca o cumătră liberală.
eu sunt caaalm, senin si imun la enerveala. tocmai de asta nici nu am votat: nu ma enerva niciunul mai mult decat celalalt – dar ambii fac parte din categoria aia de oameni care te enerveaza.
se pare ca ma enerveaza frigid(er)ele. odata mai demult dupa ce m-a innebunit de gelozie prietena mea de pe vremea aia, am insfacat frigideru ei cu ambele maini si l-am aruncat pe geam (am avut grija inainte de asta sa deschid larg ferastra). era cat pe ce sa-mi esplodeze vasele de sange din gat de incordare. dupa aia m-am calmat, mai ales ca am izbit una cate una de zid canile noastre colorate si am sfasiat cateva carti mai vai de capu lor, cumparate de la anticariat (S.H.). deci, ma enerveaza cumplit si canile colorate ne-lipite cu super-glue. si cartile. le devorez, nu alta.
in rest, sunt ok. nu atac omul
Cât pe-aci să pună un prostănac în fruntea ţării
de dragul schimbării
păi ar fi fost singura modalitate prin care vanghelie putea ajunge preşedinte … 🙂
parcă îmi mai trec nervii încet încet. alte distrăcţii, alte şampănii. 😀
Gata, lume, s-a decis (în unanimitate de data asta): Misaki e numele câştigătorului nostru! Pentru că propria persoană „nu poti sub nici un chip s-o eviti, chiar daca fugi in Japonia”. I mean, Japonia…! Hard to beat that… Felicitări şi felicitări!
Mersi si mersi! 🙂 Iata ca am castigat ceva din cauza enervarii pe propria persoana…poate ar trebui sa incerc sa fug in Coreea de Nord, cred ca acolo nu mi-as mai evita propria persoana. As tine de ea cu dintii, nu stii ce ai pana nu pierzi acel lucru :))
Anyway, am o nelamurire: dupa ce voi citi cartea, s-ar prea putea sa ajunga la lecturi urbane:
http://lecturiurbane.wordpress.com/
Tot ce a fost cu foi scrise si legat prin casa dadui la metrou. Lumea zice ca sunt nebuna, de-l dau pe Kawabata la lume prin metrou, crezi ca Blake s-ar supara rau daca decid ca trebuie sa-l dau mai departe? Nu de-alta, dar sunt convinsa ca oamenii de la metrou stiu ce-i aia enervateala 🙂
(Very small print note at the bottom of the page): în cazul rezidenţilor externi :), cărţile vor fi trimise unei persoane de contact din ţară. Din ţara asta :D.
😀 😀 😀
enervare placuta in continuare!
No worries, there’s no sugar, acum traiesc in tara Bucurestiului cel Gri 🙂
da, măi, misaki merită premiul, acum văd şi eu cât se chinuie fata asta! 🙂
felicitări deci!
alex, abia aştept să te văd în rol de Bad Santa 😀
😀 Da, şi eu. Tre’ să fac un photo-shooting zilele astea…
ce modele noi au mai intrat în colecţia pentru Moşi? 🙂
Căciula cu codiţe de la Paris şi pântecele de ho-ho-ho…
are şi pană căciula cu codiţe? :))