12 scaune (107) despre luni dimineaţa

29 Răspunsuri

Luni dimineaţa! Ceasul când sângele pulsează de nerăbdare să dea piept cu tumultosul freamăt al realităţii şi simţi că lumea nu poate funcţiona fără tine: te vrea, te doreşte în mijlocul ei, pentru a-ţi da să sorbi, ca pe o poţiune magică, şuvoiul spumos de viaţă ce te mână mai departe. Luni dimineaţa! Ea ne vindecă de lenea şi lipsa de direcţie neprielnice dezvoltării unui individ sănătos, apt a se confrunta cu provocările societăţii actuale. Fără luni dimineaţa, ne-am afla plutind fără scop într-o exasperantă duminică veşnică – abulici, încercănaţi şi posaci. O eternitate mahmură după sâmbătă seara? Mulţumesc, dar nu, mulţumesc. Să alegem viaţa. Luni dimineaţa ne simţim mai mândri, mai modeşti.

Mai cuminţi. Mai curaţi.

29 de comentarii la „12 scaune (107) despre luni dimineaţa”

  1. ultimulunicorn

    Exact astea erau si gandurile mele, azi dimineata cand ma pravaleam din patul cald si primitor si ma aruncam in strada rece, umeda si neagra…

    Daca nu era teama asta ca lumea nu se poate descurca fara mine – teama care sa trezeasca in adancuri instinctul meu de sacrificiu 😀 probabil acum inca visam la pajisti mai verzi.

    Răspunde ↓
  6. ora25

    rău fizic îmi face. că am plecat de-acasă pe întuneric şi era frig şi înnorat şi-n sobă ardea focul să-l ardă – şi că eu tocmai visam ceva aşa frumos şi doar ştiţi ce lucru rar e, şi că am ajuns la serviciu e una! dar să îmi mai şi aminteşti că de fapt chiar m-am trezit, mi se pare o mare cruzime. aş vrea o mare pătură de birou. 🙁

    Răspunde ↓
    1. ultimulunicorn

      io am facut putina gargara… dar spusele lui alex contin niste adevaruri – ca de pilda: te simti mai implinit cand stii ca ai inceput ziua la 6 si seara cazi ca batut la 9 😀 😀 😀

      simti ca planeta s-a invartit in parte si datorita tie!

      Răspunde ↓
  14. Radu

    Apropo de trezirea dimineaţa, redau mai jos cu titlu de informaţie bibliografică utilă opinia unui expert în materie de evitat trezirile şi trezia, Venedikt Erofeev, expusă în minunatul poem numit „Moscova – Petuşki”: „Fireşte, toţi cred că-s om rău. Dimineaţa, după beţie, şi eu am aceeaşi părere. Însă nu poţi avea încredere în părerea unui om care n-a apucat să se dreagă! În schimb seara ce abisuri sunt în mine, fireşte, dacă apuc să mă înţepenesc bine peste zi – ce mai abisuri sunt în mine! Dar, fie. Fie, sunt un om rău. În general, bag şi eu de seamă: dacă un om se simte mizerabil dimineaţa, iar seara e plin de planuri, de visări şi de eforturi, e foarte rău omul acela. Dacă dimineaţa îi e rău şi seara îi e bine – ăsta-i semnul sigur că omu-i rău. Însă dacă lucrurile stau invers, dacă dimineaţa omu-i vioi şi plin tot de speranţe şi dacă seara-l doboară epuizarea – e sigur că omul acela-i un nemernic, un afacerist şi un mediocru. Mi-e scârbă de un asemenea om. Nu ştiu ce credeţi voi, dar mie mi-e scârbă”.
    Ei, chiar aşa, noi ce zicem? 🙂

    Răspunde ↓
  15. ora25

    cam aşa ceva zicem şi noi. deşi, omul care se trezeşte dimineaţa e foarte bun în a-l trezi pe celălalt. e drept, după serii de eşecuri, dar totuşi, nu putem să-i minimalizăm rolul chiar aşa. eu mă trezesc mai pe la şase seara.

    Răspunde ↓

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.