Concurs de weekend despre ce v-aţi dorit să ajungeţi

157 Răspunsuri

Stând eu şi cugetând asupra rosturilor lumii ăsteia, am observat că, într-un anumit moment al vieţii, în loc să facă ceea ce-i place, lumea capătă obiceiul bizar de a avea o ocupaţie, o îndeletnicire, chiar o profesie, ceva cu care să-şi ocupe ziua. E evident că e o greşeală. Dar unde şi când am greşit? S-a dovedit ştiinţific că omul n-a fost făcut ca să muncească – nu dispune de aptitudinile şi abilităţile naturale necesare, altfel n-am mai plânge seara când ajungem acasă. V-aţi gândit că vi se va întâmpla chiar vouă una ca asta?

Ce v-aţi dorit, de fapt, să ajungeţi când veţi fi mari?

Întrebarea se adresează celor mari – cei mici vor răspunde ce îşi doresc să ajungă. Eu, printre altele, sunt destul de sigur că mi-am dorit să ajung şofer de tir. N-a fost să fie…

Să nu uităm de volumul oferit, prin minunata bunăvoinţă a Librăriei Book Corner din Cluj, celui care va oferi răspunsul corect la această întrebare.  Săptămâna aceasta, Jose Saramago – Omul duplicat. E ultima apariţie din seria de autor dedicată acestui… acestui… portughez, cel mai mare romancier în viaţă, dar, desigur, nu cea din urmă. În mare, este vorba despre un om duplicat (îmi cer scuze de la cei care preferă să nu ştie dinainte despre ce e vorba, dar nu m-am putut abţine…).

Tipa de la marketing îmi şopteşte să nu uit de auto-promovare. Nu uit, cum să uit, şi profit pentru a le mulţumi mult celor care au preluat deja sigla. Ce oameni de treabă!

<a href=”http://alexmoldovan.wordpress.com/?s=concurs+de+week”><img class=”size-medium wp-image-2694  ” src=”http://alexmoldovan.files.wordpress.com/2010/01/logo-bun1.jpg?w=300″ alt=”” width=”180″ height=”180″ /></a>

Cine preia sigla concursului şi o pun la el/ea pe blog, va fi avut, de bună seamă, în vedere la măsluirea acordării premiilor, la tragerile la sorţi trucate şi la celelalte manevre odioase pe care le-am folosit din plin până acum la acordarea premiilor.

<p style=”text-align: center;”></p>

Cine preia sigla concursului şi o pun la el/ea pe blog, va fi avut, de bună seamă, în vedere la măsluirea acordării premiilor, la tragerile la sorţi trucate şi la celelalte manevre odioase pe care le-am folosit din plin până acum la acordarea premiilor.

157 de comentarii la „Concurs de weekend despre ce v-aţi dorit să ajungeţi”

  2. darkclauds

    Prima si prima data, din cauza lui Indiana Jones, am vrut sa devin arheolog insa bunicul meu mi-a spus ca nu mai e nimic de descoperit, ca le-au gasit altii pe toate, inclusiv pe Tutankamon asa ca am renuntat.

    Răspunde ↓
  4. GreenMetro

    Pe la şapte ani bucătăreasă la restaurant (zice maică-mea), iar pe la 14 călătoare pentru Discovery (doesn’t everybody?). N-am auzit încă pe nimeni să viseze să ajungă traducător când o să fie mare.

    Răspunde ↓
      1. GreenMetro

        Mie mi se pare super cool ce fac doar când traduc despre alte meserii, de exemplu ciontolitorii/tranşatorii din abatoare 🙂 .

        Răspunde ↓
  5. alex moldovan

    @GreenMetro Din nefericire, eu pe la 14 putem visa eventual să fiu călător pentru Teleenciclopedia 😀
    @darkclauds Nu ştiu cum e să fi traducătoare, dar a fi traducător e arareori super cool…

    Răspunde ↓
  6. andreidobos

    intrebarea corecta este: ce ati fi vrut sa va faceti cind ati fost mari:)

    in ordine cronologica: dumnezeu, triceratops, luke skywalker, calator in timp, arabulasasincarelocuiesteinruineleunuitemplusubacvatic, ninja galben, cypress hill, inginerul cosmosului, obi wan kenobi, ivan karamazov si, in fine, richard alpert.

    am omis o gramada, dar, in mare, cam despre asta-i vorba:)

    Răspunde ↓
  7. ataraxia

    eu cand eram mica si ma intreba lumea ce vreau sa ma fac nu aveam nici o parere. nu intelegeam de ce trebuie sa ma fac ceva si mi se parea si complicat. ceea ce s-a adeverit.

    in schimb vroia tata sa ma fac „stuardeza” iar mai incolo „doctorita”. iar eu continuam sa nu am nici o parere.

    acum as vrea sa ma fac om mare. tot astept. nu stiu daca trebuie sa fac ceva in acest sens pentru ca scoli nu sunt, cursuri nu sunt si cica nici nu se stie la ce varsta se intampla.

    Răspunde ↓
  8. luiza

    eu am vrut să mă fac, în acelaşi timp, actriţă şi profesoară de franceză. într-un fel, numai într-un fel, cred c-am reuşit. deşi momentan nu-s nici una nici alta. e complicat de explicat, distanţele sunt mereu reglabile între ce-ai vrut să fii şi ce-ai devenit.. a fost bună asta, nu? a la liiceanu, aşea 😀

    Răspunde ↓
    1. luiza

      adică oricum n-o să recunoşti niciodată că ai devenit cu totu altceva decât credeai, aşa că uneori ţi se pare că nu e foarte rău (distanţa e mai mică), alteori te enervezi (distanţa e mai mare) etc.

      Răspunde ↓
  12. darkclauds

    A fost o vreme in care ma gandeam ca ar fi interesant sa fiu calugarita insa mi-a fost teama ca nu ma vor lasa sa ii citesc pe Herbert si Asimov, ca sa nu mai spun de S King. Plus ca nu eram sigura ca exista Wi-fi la manastiri.

    Răspunde ↓
      1. darkclauds

        The one that actually does the praying…
        Si nu imi mai intinde capcane, am amintit de manastire, era clar ca nu am lasat loc de interpretari.
        You fisher of comments and tempter of souls craving for knowledge aka Saramago.

        Răspunde ↓
  13. mr. snail

    cand eram mic am vrut sa fiu aviator dar… am ajuns sa fiu chiar eu. acum ma simt ca un copil care vrea sa fie el, dar acasa. calatoresc de 3 saptamani prin 5 tari. mai sunt 2 saptamani si doar o tara. am cunoscut zeci de oameni dar… vreau sa fiu prietenul prietenilor mei. mi-e dor, mi-e dor…

    Răspunde ↓
  14. mihaela patrascanu

    eu as fi vrut sa devin veterinara,nu numai de pisici ci de toate animalele…pt k intr-o lume k asta animalele sunt mai presus de oameni…oricum pe de o parte ceva din chestia asta s-a realizat,nu in sens profesional si oficial,dar de cate ori am ocazia adun ceea ce pot de pe drumuri pt a le oferi ceva mai bun,ceea ce merita ei de cuviinta…o mare parte din salariul meu merge pe mancare pt matze si pt sterilizarea lor da nu ma plang…plata mea consta in a-i vedea pe ei miorlaind din nou,trezindu-se dupa o tamponare de masina a vreunui om nepasator si fara suflet…mai mult de atat nici k se putea…:))

    Răspunde ↓
  17. ggl

    Astonaut, aviator, explorator arctic, prostii dinastea. Acuma nu mai vreau nimic decât să mă lase în pace, să nu-mi mai ceară bani pentru orice.

    Răspunde ↓
  18. clara

    eu cand eram mica mica voiam sa ma fac …cred ca acum s-ar numi medium. atunci nu avea nici un nume, banuiesc. sa zicem ca voiam sa ma fac profet de cutremure. aveam acasa almanahuri din alea din alea din perioada comunista si eram foarte fascinata de ele si am gasit intr-o zi un articol despre niste tipuri de nori mai lunguieti care anuntau cutremure. se nimerise sa fie si o perioada in care fusesera cateva cutremure, prin 90 cred. si ma uitam mereu pe cer dupa nori din aia, ii analizam si visul meu era sa-i recunosc si sa anunt oamenii si .. de fapt dc ma gandesc acum cred ca voiam sa ma fac eroina.
    da, probabil. ca eram moarta dupa mariuca si dupa ioana d’arc si citeam chestii despre tot felul de dezastre si imi imaginam ce as fi facut eu dc eram acolo si salvam totul.
    apoi am vrut sa ajung scriitoare. apoi am dat la facultatea de litere si am inceput sa pic examen dupa examen dupa examen si cand am fost exmatriculata am inteles ca am mai multe sanse sa salvez oamenii de pe titanic decat sa scriu vreo carte.

    dar pentru ca am ramas mica, dc se poate spune asa, probabil ca pot inca sa-mi doresc sa ajung ceva. de vreme ce n-am ajuns nimic.
    tot scriitoare. vad ca inca mai dorm

    Răspunde ↓
  19. ora25

    ce oameni modeşti. eu credeam că o să aud numai de iisuşi, fecioare maria, câştigători de nobel, cosmonauţi.
    chiar, n-a vrut nimeni să se facă levitator? eu am întâlnit mulţi copii cu oful ăsta.

    Răspunde ↓
  21. decefierbeoanainmamaliga

    eu am trecut prin mai multe f(r)aze: in clasa a V-a vroiam sa fiu „avocata poporului”, dup’aia pompier. astazi sunt sclava revoltata, dar cand voi fi mare vreau sa ajung sa-mi dau demisia din toate firmele cu sefi ca al meu 😀 prin urmare vreau sa ajung demisofila 😀 (sunt inca la munca cand scriu asta, dar si cand o sa fiu mare… :D)

    Răspunde ↓
    1. the_stranger

      E prima data cand postez ceva pe-aici, si mi-am propus sa castig la concursul asta. Se aude???? a nu, doar se vede.

      Deci, raspunsul e simplu. Cand eram mica voiam sa devin om mare. Si sunt 🙂

      Răspunde ↓
        1. o straina

          @ alex: Cat un curcubeu de mare 🙂

          @ggl: (a se citi cu ironie) se pare ca suntem cam/ eram in aceeasi oala. „Astronaut, aviator, explorator arctic” toate meserii de oameni mari, deci..voiai sa fii mare. Eu nu am imbracat in forme, ci am spus-o direct. Dar ca sa fii tu multumit, voiam sa fiu om mare pentru ca adultul poate fi oricand un copil, pe cand viceversa nu se poate. Voiam sa fiu 2 in 1.

          Ma gandesc acum, ca daca eram o furnica, cu siguranta l-as fi platit pe greier sa-mi cante toata vara sub fereastra musuroiului. Deci…voiam sa fiu si o furnica.

          @ora25: ma gandeam ca sunt printre putinele „specimene” ce detesta oamenii care se baga in seama degeaba. Multumesc pentru reactie :)- am scris aia pt ca eram curioasa de reactii. 🙂

          Răspunde ↓
          1. ggl

            Furnica era o workoholică criminală, fără de respect şi înţelegere pentru artă. L-a lăsat pe greiere să crape de frig şi de foame după ce acesta i-a cântat toată vara.

            Răspunde ↓
  22. ora25

    oare toată lumea care a venit aici, a luat în prealabil lecţii din acelea de încredere şi afirmare a sinelui? adică… parcă e foarte mult protocol faţă de alte dăţi…

    Răspunde ↓
  24. decefierbeoanainmamaliga

    cred ca ajungem iar la manipulare si automanipulare, da’ nu mai zic ca nu mai vreau eu sa castig 😀

    Răspunde ↓
  25. defythewind

    Cand eram mica, cei mari ma intrebau daca vreau sa ajung ca mama si tata. Mi se parea oribil sa am viata batuta in cuie, asa ca reactionam destul de urat la astfel de discutii. In ciuda protestelor, acum termin aceeasi facultate pe care au urmat-o ei, dar inca sunt convinsa ca voi avea un drum oarecum diferit de al lor. Ei nu si-au exprimat niciodata vreo preferinta, desi cred ca undeva, in sufletul ei, mama ar fi vrut sa devin medic. Sper sa nu fie prea dezamagita, dar nu ma vad taind in carne vie sau intepand lumea cu acul.

    Am invatat, insa, ca nu e nevoie sa te zbati impotriva destinului, ci sa accepti intorsaturile sale firesti.

    Follow your path, you don’t know where it may lead you…

    Răspunde ↓
    2. ggl

      Există şi medic legist care nu înţeapă lumea cu acul şi nici nu taie în carne vie. Dar e bătaie foarte mare că sutn foarte puţine posturi de medic legist. Oricum, nu cred că i-ar fi plăcut mamei tale.

      Răspunde ↓
      1. defythewind

        Ah, e drum lung pana acolo. Ipohondria mea s-ar agrava peste masura. Si parca isi pierde si din senzatia aceea grozava, ca incerci sa salvezi oameni. In acelasi timp, esti scutit de mustrarile de constiinta, pentru ca nu le mai poti face nimic rau… 😛

        Răspunde ↓
  31. ataraxia

    eu cand eram mica vroiam sa castig concursul asta pt ca nu am cartea. sau, sper sa castige ggl ca sa mi-o cedeze mie asa cum i-am cedat-o si eu lui pe ailanta. se aude acolo la juriu?

    Răspunde ↓
        1. darkclauds

          Si Omul Duplicat, dar nu stiu de ce, intr-un week-end friguros pare mult mai tentant sa te faci penibil incercand sa il convingi pe Alex sa ti-o ofere tie si nu concurentei adeseori violente, malitioase sau dimpotriva, excesiv de amabila si insinuanta.

          Răspunde ↓
  38. mihaela patrascanu

    mi se pare mie sau concursurile astea functioneaza pe baza de spaga??cat e spaga sa stiu si io….sau poate e pe mancare de matze…k acu trimit pachet:))

    Răspunde ↓
  40. decefierbeoanainmamaliga

    eu garantez ca e concurs serios cu premii serioase. sa nu-mi mai fiarba mamaliga daca nu e asa cum spun!

    Răspunde ↓
  41. decefierbeoanainmamaliga

    numai daca te-ai fi mituit pe tine mai intai, iar daca te-ai fi mituit pe tine sa ma mituiesti pe mine, mi-as fi dat seama pentru ca una mituire plus a doua mituire, deja e o mituire mirositOARE. deci nunu, e fairplay aici 😀

    Răspunde ↓
  46. nu stiam ca pot sa modific asta

    cand eram mic voiam sa ma fac cosmonaut sau ceva cu ingineria genetica…aflasem de frankenstein via scooby-doo si voiam sa creez monstrii si tot felul de aberatii…
    Mai tarziu,cand am crescut si mai mic ,voiam sa ma fac paleontolog,da am vazut ca e mult de zgarmat in pamant…
    Acu cand sunt mititel de tot vreau sa ma fac nimic,m-as face schizofrenic,da’ cu bilet de-ntoarcere.

    Răspunde ↓
  48. Fanfan

    eu niciodata nu mi-am dorit sa ma fac mare ;o)
    dar mi-a spus mie cineva ca oricum nu o sa scap… asa ca, cum imi placeau culorile si creioanele, m-am gandit sa ma fac pictorita. mai tarziu, nu mai stiu de ce, dar m-am razgandit si m-am gandit sa ma fac doctorita. apoi, prin liceu, mi-am dat seama ca, cu toate ca sangele e rosu … tot nu imi place deloc. acum imi plac in continuare culorile si cifrele. sa vedem ce va iesi ;o)

    Răspunde ↓
  49. darkclauds

    Chiar, asa in ultima zi de concurs nu ar fi interesant sa spunem nu doar ce am vrut sa ajungem ci si ce am ajuns, si mai ales daca ne place?
    Eu aveam cele mai mari sanse sa ajung profesoara de romana sau engleza si chiar imi doream lucrul asta prin clasa a saptea, evident alternand cu avocat militar sau cercetator, insa am ajuns consultant sisteme informatice si atunci cand nu ma enerveaza ingrozitor, meseria asta imi place la nebunie.

    Răspunde ↓
  50. ultimulunicorn

    io nu vreau sa ma laud cu ce am ajuns 😀 pot doar sa spun ca am ajuns departe… foarte departe de ce ma gandeam ca pot ajunge.

    mi-am amintit ceva demn de a fi mentionat – am avut o perioada cand vroiam sa ajung ELVIS! apoi am realizat ca asa ceva e imposibil, fie si pentru simplul motiv ca sunt fata.
    si nu, Madonna nu am visat sa fiu niciodata! 😛

    Răspunde ↓
  51. ora25

    eu cred că toată lumea născută şi copilărită în totalitarism a ajuns mult mai departe decât şi-ar fi închipuit. 🙂

    Răspunde ↓
  52. mihaela patrascanu

    mi-as mai fi dorit sa pot calatori in timp,sa ma pot oricand intoarce inapoi pt a putea schimba toate greselile mele,pt a vedea cu ochii mei cum Creanga isi faurea creatiile intr-o epoca in care valoarea literaturii nu avea inca valoare,as fi vrut sa-l urmaresc pe Hemingway in timp ce iesea din casa lui tipic cubana pt a merge la pescuit…am incercat din rasputeri sa imi construiesc aceasta masina calatoare in timp dar nu am reusit decat sa devin colectionara arsidua de amintiri:atunci cand ma simt incoltita de ”fiare” inchid ochii si ma trezesc intr-o cu totul alta lume,o lume unde nimeni nu imi poate face rau…ma simt de parca as fi pe aripi de vant…

    Răspunde ↓
  53. decefierbeoanainmamaliga

    pentru dorinte din astea exista renumita iarba, nu-ti trebuie masina 😀 numa’ nush cat o sa te ajute cu epoca aia in care valoarea literaturii nu avea inca valoare, cred c-ar ramane putin derutata si iarba :p

    Răspunde ↓
    1. ultimulunicorn

      nu nu nu!
      aici nu premiul e important – ci drumul pana la el.
      nici nu iti imaginezi cat de departe se poate ajunge… 😉

      Răspunde ↓
  56. ora25

    numele vine oricum de la Saramagosa, un oraş din Spania. da’ cred că în 86 juca la Barcelona, nu degeaba bate Alex apropouri.

    Răspunde ↓
  57. ora25

    acu’ sinceră să fiu, mie din Peştera mi-a plăcut doar cânele şi finalul. şi preferata mea e oricum aia de displace restului lumii, respectiv Evanghelia după Isus Cristos. şi mi-a mai plăcut şi ideea de morţi infiltraţi în viaţă din Toate numele – dar n-am citit-o cu poftă.

    Răspunde ↓
        1. ora25

          aaa şi nu particip la concurs pentru că am citit de curând „Omul demolat” de Alfred Bester şi mi-e frică să trec la nivelul următor. mi-e că va trebui să recitesc şi Omul fără însuşiri dar mai ales, mai ales, mi-e să nu cumva să ajung la Omul frumos. 😀

          Răspunde ↓
  58. ultimulunicorn

    io nu ma simt bine printre oameni atat de bine cititi. am preferat intotdeauna sa spal vase decat sa citesc o carte.

    poate de aia…

    Răspunde ↓
  59. mihaela patrascanu

    e o idee buna aia de a spala vasele…agathei christie ii venea inspiratia petrecand timpul in bucatarie pt k ura faptul de a gati mancare si a spala vasele…deci inspiratia vine spaland vasele..

    Răspunde ↓
  61. alex moldovan

    Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu m-am lăsat sensibilizat de dorinţa lui darkclauds de a câştiga. În plus, ea „visa să deţină colecţia integrală a cărţilor lui Saramago.” Mai mult de atât… A ei să fie, aşadar, cartea!

    Răspunde ↓
  68. ora25

    😀 mie mi-e să nu ne dea în judecată descendenţii Mariei Antoaneta. pe modelul unui personaj drag ţie – moldoveanul care revendică Moldova pe motiv că e urmaşul, urmaşilor lui Ştefan cel Mare.

    Răspunde ↓
    2. darkclauds

      Nici o problema, cred. Si eu, am descoperit ieri o meserie care o intrece pe cea de Clovn la McDonalds, prima in topul ultimilor ani. Cred ca mai nou, toti copiii din Bucuresti isi doresc sa ajunga conductori de trenulet in Mall.

      Răspunde ↓

  70. Pingback: Carti frenzy « DarkClauds' Blog

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.