Concurs de weekend: bancnota de un milion de dolari

105 Răspunsuri

De fiecare dată când potul pus în joc la jocul popular cunoscut sub numele de loto ajunge la sume mai degrabă uriaşe, televiziunile şi gazetele se întrec în a calcula ce se poate cumpăra cu suma în cauză. Câte sticle de cola sau de bere, câte automobile de producţie autohtonă, câte perechi de şosete, câte mese la restaurant, câte vacanţe exotice; în fine, câte pături din păr de cămilă. M-am gândit să intru şi eu în rând cu lumea (bună) şi să pun o întrebare pe măsură:

Ce aţi face dacă aţi câştiga $1.000.000? Sau, şi mai bine, ce ar trebui să fac eu dacă aş câştiga $1.000.000? Nu de alta, dar nu vreau să fiu luat prin surprindere când se va întâmpla.

Premiul. Excluşii – Elfriede Jelinek, Premiul Nobel pentru literatură, 2004. Coperta, selectată, probabil, din grabă, dintre cele destinate seriei Maigret, nu lasă să se întrevadă ce scriitură excepţională are această doamnă care şi-a câştigat, pe drept, renumele de „fiică neiubită a Austriei” şi care poate sta fără probleme alături de mizantropul ei antemergător şi confrate Thomas Bernhard. Trebuie spus clar că volumele ei nu se adresează celor slabi de inimă sau celor care consideră arta un divertisment, o modalitate plăcută de evadare din cotidian, de gustat seara după ce ce întorci obosit de la serviciu şi vrei să uiţi de tot.  O, nu. Pentru aceştia există alte cărţi.

Să nu uităm de sponsor: Librăria Book Corner din Cluj şi de autopromovare:

Cine preia sigla concursului şi o pun la el/ea pe blog, va fi avut, de bună seamă, în vedere la măsluirea acordării premiilor, la tragerile la sorţi trucate şi la celelalte manevre odioase pe care le-am folosit din plin până acum la acordarea premiilor.

105 comentarii la „Concurs de weekend: bancnota de un milion de dolari”

  1. ora25

    momentan mi-aş cumpăra o alee cu felinare. pietruită. printre pietre ar trebui să crească iarbă. pe marginea ei să fie multe pisici, câţiva iepuri, câţiva câini şi câteva stoluri de porumbei şi de guguştiuci. în capăt să se afle un leagăn. revin cu noi producţii mai târziu.

    Răspunde ↓
  2. alex moldovan

    Excelent! Eu am de ceva vreme în plan cumpărarea unui bulevard din cartierul în care locuiesc, demolarea tuturor blocurilor şi transformarea zonei în parc natural. Deja ştiu cam cum va arăta. E un bulevard destul de mare…

    Răspunde ↓
    2. coreamor

      cu un milion de dolari? un bulevard? dar unde stai, in ferentari de e asa de ieftin? 🙂
      un milion nu mi-ar ajunge nici pe masea! mi.ar ajunge poate sa imi cumpar o casa decenta cu vedere la mare (care sa nu fie in bulgaria). si nu mi-ar mai ramane de alei si iepurasi 🙁

      Răspunde ↓
        1. coreamor

          ai insa o „seansa”, vorba lui becali: investesti milionul ala in ceva, scoti mii de milioane din investitie si cumperi bulevardul si-ti mai raman si de guma de mestecat sau ce-ti place tie.

          Răspunde ↓
      1. darkclauds

        Azi am vazut ca a ajuns cineva la mine pe blog cautand: „Alex Moldovan premiul nobel”.
        Sa fie o coincidenta sau provoci, cumva, soarta, sa te poarte in directia dorita de tine?
        Urmeaza sa gasesc un search cu: „numere 6/49 duminica 14 februarie 2010”?

        Răspunde ↓
          1. darkclauds

            Proza arhiscurta isi trage radacinile din poezie, sms-uri sau comoditate?
            Cred ca am inceput si eu sa o practic de curand, evident, fara talent dar compensand cu pasiune…

            Răspunde ↓
  4. smara

    păi primul lucru pe care l-aș cumpăra ar fi un Harley. dar de fapt, prima consecință ar fi că m-aș relaxa brusc și aș începe să fac de plăcere toate lucrurile care acum mi se par muncă. de unde deduc faptul că ar fi suficient să-mi imaginez că am un milion de dolari. uite o să-ncep chiar acum – mulțumesc pentru idee!

    Răspunde ↓
  5. coolcat2

    Eu mi-aş face o fermă de animale mici, sprintene şi suculente şi aş angaja pe cineva care să-mi aducă la bot câte unul în fiecare zi. Viu şi nevătămat, altfel n-are nici un farmec.

    Răspunde ↓
          2. defythewind

            Cred ca ai dreptate, kitschul e arta clonata. Dar non-arta mi se pare greu de realizat sau macar definit, ceva din categoria materiei intunecate. Mi se pare mai complicat decat arta in sine…

            Răspunde ↓
  7. vic

    as zbura in CA, palo alto sau pe aproape si mi-as lua o casuta modesta, as numara si chivernisi banii in banca sa-mi ajunga, si in fiecare zi m-as aseza pe o bancuta si as privi cerul tot spre vest.

    o suma de bani ar fi pentru pisica, sa-i platesc si ei transportul pina acolo.

    Răspunde ↓
    1. ora25

      :))))))))))) eu da, o să-mi iau câteva seturi complete. îmi trebuie unii mai de seară, cu inserţii, că am de mers la nişte nunţi anul ăsta.

      Răspunde ↓
      1. ora25

        îhâm. o să-mi trebuiască nişte dolari şi pentru opritul circulaţiei în zonă. am auzit că se accidentează lumea ceva de speriat.

        Răspunde ↓
  12. Sakura

    hmm
    exclusii nu e despre pustii aia sinistroidali cu probleme de adaptare? cu crime aia aia?! de aici recompensa?! mie unuia mi-a placut fff dar ff mult amantele-imi place cum scrie ea despre „eternul feminin” 🙂 si o face fara litere mari in toata cartea aia…mama ce carnasiere sunt dulicineele in cauza 😀
    sa stii ca preiau logoul pe blogul meu
    salutari lui Sasha:) trec pe la el in vizita

    Răspunde ↓
  13. GreenMetro

    Aş cumpăra un pian, o fabrică de ciocolată, o casă naţionalizată, aş deschide o şcoală de gastronomie şi un club pentru pensionari. Aş fi cumpărat şi castelul de la Gilău, dar depăşeşte bugetul 🙂

    Răspunde ↓
  16. mihaela patrascanu

    Cand am vazut aceasta intrebare ,primul lucru care mi-a venit in minte a fost k ar fi tentant sa imi cumpar o casutza (cu mansarde neaparat) in mediul rural englezesc sau irlandez,poi sa imi cumpar un semineu care sa ma incalzeasca pe mine si pe toate pisicutele pe care reusesc sa le adun si o gramada,gramada de carti in care sa ma refugiez…gandindu-ma mai bine mi-am zis k da,ar fi placut si armonios dar doar pt o batranica..deci dak as avea suma respectiva as face ceva cu care sa ma simt utila acestei lumi,sa simt k am un rost pt care traiesc…concluzia:as deveni tip ”the philantropist”…adik as merge in Africa sau America de Sud,in locurile cele mai uitate de Dumnezeu si as cheltui toti banisorii cu copiii si animalutele de pe acolo,as investi in spitaluri ceva de genu’ si chit k e pericol sa iau ciuma,sida sau mai stiu io ce,cred k m-as simti fericita dar mai ales utila..caci nu se merita a ne gandi mereu doar la noi insine si la placerile vietii…
    aaa,uitasem sa zic primul,primul in absolut lucru pe care l-as face:mi-as chema sefii si i-as trimite unde stiu io,deci DEMISIA!!!
    Ce ai face tu Alex daca ai avea banii astia?asa dupa mine io cred k ai incerca sa manipulezi inspiratia in asa fel incat ai lua atat multravnitul Nobel si numa bunatati pt Chiti,asta bineinteles dupa ce ai transforma bulevardul intr-un parc verde,apropo am auzit ca plantele etnobotanice momentan se dau la juma’ de pret(sursa Academia Catavencu)deci…pe cai k se filmeaza!!!!

    Răspunde ↓
  18. mihaela patrascanu

    da ai dreptate da sa stii k mie imi e de ajuns sa salvez o viata,k cineva zisese”cine salveaza o viata salveaza o lume intreaga”….si oricum sa stii k dak as avea milionasul asta as putea face multe..schindller cu lista lui si cu banii pe care i-a avut a salvat 1100 de vieti…:))

    Răspunde ↓
  19. ora25

    apoi cred că aş adopta toţi ogarii afgani din Afganistan. 😀 şi aş participa cu toţi la concursul de asemănări dintre animal şi stăpân. 😀 unde am mai câştiga câteva bancnote asemănătoare.

    Răspunde ↓
      1. az

        e o idee foarte buna. se intimpla sa stii pe cineva care sa mi scrie blogu? eventual si condica de prezenta (part time)? sau viata si opera mea!
        adevaru e ca imi ajung vreo 15 000 din dolari, de aici incolo cifrele sint egale intre ele, restul, cum ziceam, poate stii pe cineva…

        ramin dator!

        Răspunde ↓
          1. az

            ori că o scrie, ori că o trăieşte…

            ce-ti pasă ce aş face in timpu ăsta? aş citi altceva sau aş pune, uite, comentarii precum astea

            tu ce ai face dacă altcineva ţi-ar trăi viaţa?
            în caz te interesează… şi am impresia că da!

            Răspunde ↓
  21. amanda13

    hmmm, doar un milion zici? pai ia sa vad – nu mi-ar ajunge nici macar sa-mi deschid un mic pub aici, nu mi-ar ajunge sa imi cumpar o plaja a mea exclusiva, nu mi-ar ajunge sa imi asigur pentru tot restul vietii un trai decent (cine voia sa se mute mai sus in CA trebuie sa se gandeasca serios la partea cu chivernisirea).

    asa ca as face o excursie pe luna, nu de alta, insa vreau si fotografii in sens invers 🙂

    daca mi-ar mai ramane ceva, desi nu cred, mi-as cumpara o barca mica mica cu care m-as duce mai des la pescuit de pastravi albi in Golful Mexic. sunt preferatii mei…

    Răspunde ↓
      1. ggl

        Nu benzină ci combustibil de rachetă, pe bază de oxigen lichid şi kerosen sau hidrogen sau pe bază de hidrazină sau compuşi ai ei şi oxizi de azot. Se mai folosea peroxid dar e periculos, coroziv şi instabil. Ca să meargă pe Lună nu cred că-i ajugn banii. Eventual zbor suborbital în spaţiu (>100 km), aia da. Pentru Lună îi trebuie de 100x suma aia.

        Răspunde ↓
          1. ggl

            Pentru aia ar trebui proiectat şi testat mai întâi autobuzul, costuri care vor urma a fi amortizate din… preţul excursiilor! Dar asta NU se va întâmpla în viitorul apropiat. De fapt ruşii s-au prins că nu prea au ce face cu toată tehnologia aia rămasă din anii ’60 de trimis oameni pe Lună, au modificat-o ca să-i trimită pe staţii orbitale şi acum se gândesc şi ei cum să mai scoată un ban dacă tot au deja cosmodrom, rachete capsule şi module care mai mult aduna praful. E o prostie în opinia mea. De fapt toată cursa pentru a trimite oameni pe Lună a fost o prostie copilărească. Măcar ruşii au avut atâta minte să trimită doar roboţi pe Lună după ce au pierdut cursa (oricum nu mai conta).

            Răspunde ↓
  25. alex moldovan

    Dragi copii, am hotărât ca azi să îndrept o nedreptate istorică. Citez: „Am luat nota mica la romana pentru ca am scris un eseu in care am inclus bibelourile profei in aceasta vasta categorie existentiala [kitschul]. Eu de unde sa stiu ce tine ea in casa??” Şi să corectez parţial (!) o atitudine parţial negativistă: „Nu stiu daca faza cu meritul functioneaza intotdeauna. Sunt multi nedreptatiti pe lumea asta…” Ca urmare, premiul merge la defythewind. Pentru că merită :).

    Răspunde ↓
    1. defythewind

      Hai ca m-ai emotionat. Nu stiu exact cat meritam premiul, doar aranjamentele sunt la ele acasa in concursul asta. 😛 Iti multumesc, insa, pentru spiritul de solidaritate. Si m-ai linistit cu dorinta asta de a face dreptate; daca vei castiga milionul, sunt sigura ca il vei folosi in scopuri nobile. 😀

      Heh, daca ar sti dna ca lucrarea aia amarata a fost premiata…cred ca n-ar mai dormi bine la noapte… 😛

      Răspunde ↓

  27. Pingback: I won, I won « Defy the Wind

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.