Nu exageraţi cu faptele bune: veţi crea nişte aşteptări la înălţimea cărora nu veţi mai ajunge. Astfel, veţi dezamăgi multă lume – şi e păcat…
BICICLETA GALBENĂ
Oamenii își închipuie că, dacă ai un blog, poți scrie pe el toate tâmpeniile care-ți trec prin cap. Nimic mai fals. E limpede că nu poți scrie toate tâmpeniile, ci doar o mică parte.
:))))) dar putem să trecem la fapte rele în speranţa că, după o vreme, simpla oprire pentru a ne trage sufletul ar putea fi apreciată la justa ei valoare?
We most definitely could – but we certainly shouldn’t 😀
important e să vrei! 😀
Asta fără-ndoială!
Ce este aceea o fapta buna? Aveti cumva exemple stimabile domn?
Desigur. O faptă bună e atunci când treci o bătrânică strada.
De preferinţă, cu încuviinţarea ei!
Mi-ai anticipat intrebarea… Mai vreau un exemplu, asta cu batranicile nu imi inspira incredere.
odata am facut un bine unei vecine de la 3 si de atunci… nu am mai ajuns la ea
Vezi, ai fost răsplătit :D!
Nicio faptă bună nu trece nepedepsită.
se zice ca: dupa plata si rasplata… eu cred ca dupa plata vine bonul de casa. iar facerea de bine e o afacere proasta. ati mai vazut voi fabrici care sa produca bine?
Nu, dar e o idee bună pentru un proiect de artă dadaist.
Alex are remuscari…
:)))) Şi muşcări şi remuşcări!
A, cartea de la concursul de weekend e Matei Florian – Şi Hams şi Regretel. Cu dedicaţie de la autor :). Păi ce credeaţi?!
mie-mi place foarte tare cartea asta. n-am citit-o dar am răsfoit-o pe site-ul editurii. foarte frumoasă, e o faptă tare bună acest concurs.
Ieeee, mă bucur. Aseară l-am cunoscut şi eu pe pe Matei – mie îmi plăcuse foarte mult Băiuţeii, aşa că am fost la lansare. Care a fost chiar la Book Corner :D.
hii, ce drăguţ. foarte simpatic şi book corner, are un header drăguţ pe blog 😀 pe lângă că e colţ!
Da, cine-ar fi crezut? Bux’n’corners…
problema cu faptele bune este ca nu sunt niciodata de ajuns! niciodata destul de multe astfel incat la prima abatere sa nu se stearga ca si cum nu ar fi fost!
Asta cam aşa e. Dar nu întotdeauna, nu? Ştii ce credem noi despre generalizări… 😉
voi, da. eu… nu chiar! 😛
Aham, ţie îţi place să zici NICIODATĂ şi ÎNTOTDEAUNA 😀
Awfully BIG words! I might say…
pai da. pe mine nu ma sperie generalizarile!
ps
ai uitat ABSOLUT 😀
N-am uitat, dar îl păstrez pentru contextele bahice 😉
ca’n „Absolute Ţuică”?
si eu, si eu:
facerea de bine e lauda de sine… aaaaaa
:))) iar facerea de sine e laudă de bine! Ta-daaaaa!
Faptele bune atrag fapte rele si invers. Cele doua tipuri incearca in permanenta sa se anuleze insa tot ce reusesc sa faca e sa anuleze in noi umanitatea.
( nu am vrut sa par profunda sau filosofica, am vrut de fapt sa primesc urmatoarele comentarii pe mail si pentru asta trebuia sa comentez, mai intai)
asta cu faptele buna atrag fapte rele si invers eu mi-o explic prin faptul ca se poate ca sa existe un fel de echilibru care trebuie mereu mentinut.
dar se bate cap in cap cu alta teorie a mea – aia care zice ca dupa fapta si rasplata! adica bine faci, bine gasesti.
sau poate suntem impartiti in cei care fac mai mult rau, cei care fac mai mult bine, si cei care fac dupa cum e cazul cand bine cand rau (una rece, una calda) ca sa mentina echilibrul ala de care ziceam.
ps
eu chiar am vrut sa par foarte profunda si filosofica. 😀
@ Multiple personality unicorn: De acord cu fapta si rasplata doar ca rasplata nu e intotdeauna pe masura asteptarilor, si poti avea parte de o rasplata dureroasa pentru o fapta buna si invers.
Cred ca echilibrul trebuie mentinut doar cand se trage linia de final iar pana atunci atarnam mereu de o parte sau de alta a balantei.
O teorie mult mai valabila e cea cu: nici o fapta buna nu ramane nepedepsita.
In privinta incercarilor de a parea filosofica, am renuntat dupa ce m-am convins ca nu am nici o sansa, avand in vedere concurenta.
@Alex: nu ne intrebi de Karma la concursul de weekend?
Cred că lăsăm karma pe altă dată. Am alte idei măreţe în cap 😀
Binele şi răul sunt termeni relativi. One man’s good is another man’s (or woman’s if you so wish) evil. Deci nu se pot anula decât în acelaşi sistem de referintă.
Mai rau e cand te astepti de la altii sa faca si ei fapte bune, urmand exemplul tau, si ajungi si tu la aceeasi dezamagire
Păi soluţia ar fi să te aştepţi întotdeauna la ce e mai rău, ca să te bucuri când se întâmplă să fie bine 🙂
Asta daca poti. Mie inca nu mi s-a intamplat de atatea ori incat sa-mi treaca optimismul/naivitatea. Si la fiecare fapta buna imi spun ca mai sutn si oameni buni, si de ce sa fiu negativista, si dupa aia iar o iau de la capat…
Asta e partea frumoasă – fiecare cu metoda lui. Eu unul mă feresc să dau sfaturi în chestiunile astea. Nu să şi primesc.
Imi plac atat de mult oamenii care asculta cuminti si atenti sfaturile pentru a pleca apoi si a face exact opusul a ceea ce li s-a spus. Ei fac o fapta buna ascultand, cei care dau sfaturile isi bifeaza la randul lor in agendute inca o fapta buna si toata lumea este fericita.
Ah, si Armstrong canta pe fundal: What a Wonderful World..