12 scaune: în care se vede cum marile spirite se-ntâlnesc

„— Închipuieşte-ţi ce minune! vorbi din nou Mîzgălici. Eu, dacă aş vrea, aş avea o sută de baghete magice!
— Cum se face atunci că nu ai nici una? întrebă Habarnam.
— Pentru că nu vreau, se grăbi să răspundă Mîzgălici.”

Nikolai Nosov – Habarnam şi Oraşul Soarelui

38 de comentarii la „12 scaune: în care se vede cum marile spirite se-ntâlnesc

  1. ultimulunicorn

    iar eu, daca as vrea, as fi tot timpul fericita 😀
    dar nu vreau.
    cine a mai auzit ca un om sa fie fericit tot timpul?!?
    ce plictiseala groaznica ar fi!

    Răspunde
  2. ora25

    aaaa, atunci e simplu! uraaa! mersi mult! cine ştie cât ar mai fi trecut până mi-aş fi închipuit că asta ar fi soluţia.

    Răspunde
  3. Zvârluga. Bond

    Deci, te rog şi eu ceva.
    (Încă sper să ajungă Cartea cu Apolodor, pentru că-i mâine ziua mea de nume. De fapt, o să scriu şi-n blog, ca să invoc asta.)

    Ce voiam să te rog. Încă n-am apucat să-mi instalez Mozzilla aia, Godzilla. Deci, cum văd citate din cartea cu Habarnam pe care eu nu o am şi n-am citit-o, mă înţeapă inima. Va fi şi vina ta, dacă o să mă ia palpitaţiile. O sută de palpitaţii. Pe care nu le vreau.

    Răspunde
  4. vic

    pai, erau vremi si noi sub ele, cind cartile rusesti:
    [tot din habarnam]
    hipopotamasii mici
    se tin cu mina de burtici

    sau:

    vulpea-n codru gagauta
    rupt-a 5 roti la caruta.
    stam acu si ne-ntrebam
    citi banuti de-argint sa-i dam?

    si o voce de copil enervat: niciunu, niciunu

    Răspunde
      1. iowl

        Cea cu hipopotamasii mici se chema cam asa: „Au-ma-doare, doctor bun”. Din pacate nu e nicaieri pe net de gasit, decat in amintirile noaste.

        Răspunde
    1. teo

      imi amintesc doar ca era o coperta rosie iar cartea era de format mic. as dori tare mult sa aflu mai multe despre ea. o caut de ani buni

      Răspunde
  5. Zvârluga. Bond

    Zvârluga îşi ţine respiraţia. Merge linkul! Zvârluga fără grai. Zvârluga mimează: Minunile există. Mulţumesc Alex. Mare cât inima mea mulţumescul ăsta şi tot e puţin.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.