Concurs de weekend despre luarea de decizii

85 Răspunsuri

Sunt momente în viaţă în care e imperios necesar să faci o alegere oarecare. Cu alte cuvinte, să hotărăşti ce decizie trebuie să iei într-o situaţie care reclamă acest lucru. Nimic mai simplu. Se prea poate să fii unul dintre cei care ascultă de chemarea inimii în orişice problemă care îi frământă. Fă după cum simţi. Nu vei regreta – decât, poate, dacă decizia se va dovedi incorectă şi-ţi va provoca o mulţime de necazuri. Dacă, dimpotrivă, eşti un tip cerebral, care pune accentul pe decizia logică, lucrurile sunt şi mai clare. Atunci negreşit trebuie să-ţi urmezi intelectul şi să faci întocmai cum îţi porunceşte acesta. E drept că mai sunt unii indecişi care găsesc dificil să se încredinţeze exclusiv uneia sau alteia dintre cele două instanţe invocate aici. Ei bine, despre aceştia prefer să mă abţin a vorbi.

Deci chiar nu înţeleg care e problema cu luarea deciziilor. Sunt curios cum se descurcă şi alţii. Ce faceţi când aveţi de luat o decizie? Rapidă. Acum. Ce faceţi, vă întreb? Există şi o altă reţetă (sunt convins că există nenumărate reţete, dar sunt corecte? şi ce înseamnă corect…?)?

Cartea pe care o puteţi câştiga e Witold Gombrowicz: Posedaţii, un roman foarte simpatic, atipic pentru scriitorul polonez (doar la o primă vedere, în fapt perfect integrat proiectului acestuia de luptă împotriva Formei), şi publicat sub pseudonim, în foileton. Potrivit copertei a patra, şi ultima: „cultivând un limbaj dezinvolt, fără complicaţii stilistice, Posedaţii integrează acuitatea frescei sociale şi intensitatea trăirilor sufleteşti într-o naraţiune plină de suspans.” Whatever. Cartea e oferită de Librăria Book Corner, fără de care… exact, n-am avea concurs :D. Le mulţumim mult.

Aşadar :D?

85 de comentarii la „Concurs de weekend despre luarea de decizii”

  2. ora25

    eu voi participa la acest concurs din partea înţelepciunii milenare şi al adâncurilor gândirii colective. aşa am decis. cum am decis lucrul ăsta? pur şi simplu pornind de la o veche spusă gepidă: deciziile sunt rodul întâmplării.

    Răspunde ↓
  3. ora25

    această spusă a suferit de-a lungul istoriei numeroase îmbunătăţiri şi permutări, aşa că s-a ajuns la concluzia că deciziile nu se iau, se dau.

    Răspunde ↓
  6. ora25

    în tratamentul cardiopatiilor ischemice se recurge însă în mod excepţional la luatul deciziilor cu inima.

    Răspunde ↓
  8. ora25

    se pare că şi mai greu de luat sunt indeciziile. istoria a confirmat că majoritatea sunt lăsate baltă.

    Răspunde ↓
  10. Greiere

    ursulet de catifea/ mi-a cazut in cap o stea/ si am inteles asa/ cum sa iau decizia.

    nu cred in retete universal valabile. prin urmare un „cerebral” poate lua, spontan si frumos, o decizie cu „inima” si un „sufletist” se poate trezi ca rasuceste argumentele pro si contra pana ameteste.

    la mine e o chestiune de impuls. de feeling. ma pocneste si gata. :))) de regretat am regretat doar cand in loc sa decid cu inima am decis cu altceva. 🙂

    Răspunde ↓
      1. freefortree

        cu capul, in principal. asta e cea mai mare haimana. :)apoi cu ficatul, cu picioarele, cu splina (alta ticaloasa mica), cu diverse organe de agrement. 🙂

        Răspunde ↓
        1. Giafar

          De aici înţelegem cum, în lipsa unui organ tutelar respectabil, tot corpul se transformă un autentic „corp decizional”.

          Răspunde ↓
  11. defythewind

    Cred ca e vorba de un complot universal, altfel nu-mi explic cum pana si pe blogul acesta, unde se vorbea despre lucruri haioase si neserioase, gasesc astfel de intrebari grave, chiar intr-un moment in care ma pregatesc sa ma confrunt cu o decizie extrem de dificila.

    Dar ca sa iti raspund la intrebare, cred ca deciziile le luam, aproape inconstient, exact in momentul in care aflam optiunile. Sau poate chiar dinainte de a le afla, prin conceptiile care ne sunt inradacinate in minte. Restul perioadei de „Doamne, oare ce sa fac?” e doar o tentativa patetica de a ne acomoda cu hotararea deja luata.

    Mai importante mi se par alegerile marunte, de zi cu zi. Acelea ne definesc, in fond, viata.

    Răspunde ↓
  12. ggl

    Eu mi-am cumpărat I Ching ca să mă ajute să iau decizii, însă am citit mai mult şi am aflat că treaba cu beţe şi monede şi utilizarea cărţii pe post de oracol e o tâmpenie la fel de mare ca şi datul în cărţi. Prin urmare va trebui să iau în continuare decizii de unul singur, preferabil documentându-mă în prealabil.

    Răspunde ↓
  13. Luminiţa

    de mine rad mereu colegii spunandu-mi ca sunt genul de persoana „ti-e foame sau ti-e sete? eu: da… vrei prajitura? eu: citesc…” :)) cu alte cuvinte, sunt o mare nehotarata, inlocuind mai clasicul „nu stiu” cu diferite diversiuni. si totusi, daca e sa iau o decizie, o iau instinctiv, fara sa ma gandesc prea mult daca e bine sau nu ce fac. si pot sa spun ca nu-mi pare rau pana acum de nici o decizie luata. my luck 🙂

    Răspunde ↓
  14. cinemavictoria

    eu toate deciziile le iau pe principiul „you can’t eat your cake and have it.” atunci devine totul mult mai uşor. 🙂

    Răspunde ↓
  17. kame

    am decis sa-i impusc in cap pe toti cei care se despoaie de tricou si-si arata bustu’ mirositor in 282. sa tai cu cutitul cauciucurile masinilor care parcheaza pe trotuar. sa ii mutilez pe cei care-au mutilat teii din tei. numai-„decat” am decis.
    si ca sa fim bine intelesi, nu voi decide deloc sa dorm mai mult! 🙂

    Răspunde ↓
  18. Anonim

    io de obicei is fata ”de moment”…asa…pac!si am decis..nu mai conteaza daca ma caiesc sau nu,sa zicem k dau ascultare inimii care s-a dovedit de multe ori a fi o mare mincinoasa da’ na..cineva a zis ca nu ne va parea rau de lucrurile facute in trecut atat cat ne va parea rau de cele pe care nu le-am facut..deci..bine,in situatii critice ma mai consult cu motanul care sincer e un adevarat consilier(de curte)iar in situatiile accentuate recunosc,fac ala-bala-portocala…

    Răspunde ↓
  20. rebelsible

    zazie m-a pisat sa intru sa citesc pe blog, pina la urma a reusit (nu stiu cum am luat aceasta decizie) si ce ma framinta este cum a luat alex decizia sa mearga la mitingul de intii mai, mai ales ca este lipsit de decizii, adica de mici si bere (pen’ ca oricum nu stiu cum sa decid intre a bea multa bere sau a minca citiva mici cu bicarbonat despre care oricum nu stim cine decide ce cantitate sa puna in carne ca sa iasa micul pufos, ca sa nu mai zic de papilele noastre gustative care dau din cap si decid unanim:” mai bine beam bere…”) si trebuie cu greu sa iau decizia sa-l intreb pe alex daca ( desi nu trebuie sa ma bag in politica pe acest blog-era sa scriu glob ) cum dracu ai luat decizia sa mergi la un miting organizat de psd?
    sau decizia mea luata sub imperiul unui vin alb si prost, recomandat sarbatorilor de intii mai, luat pe datorie va oripileaza? ca oricum nu stiu cum imi iau deciziile si nici nu ma intereseaza!

    Răspunde ↓
  25. rebelsible

    scuze, ficsist, din nefericire, de data aceasta a decis vinul alb!
    (ma scuzati, nu sint betiv, sint alcoooolic si am intrat din gresala pe blog)

    Răspunde ↓
  27. rebelsible

    cum ai luat decizia sa mi raspunzi de atitea ori? cei care au mai scris nu s au putut bucura de atentia ta ! ( sa fie mitingul? nu-mi place vorba aceasta, daca tot este unu’ mai muncitoresca sa i spunem serbare cimpeneasca sau… uite asta ar fi o tema interesanta, serbarea , in sensul manifestarii fizice, stii, cum mergem la serbare cu litera A (nu-mi place sa scriu cu litere mari) pe cap si spunema poesia aferenta literei

    Răspunde ↓
    1. Greiere

      pentru ca esti, unu la mana, barbat. si se simte. doi la mana, destept. si asta se simte. trei la mana, tiserupe . si asta se simte. da’ ti se rupe asa de tare (prietenii stiu de ce), ca farmeca orice bloger care nu se lasa fermecat de cuvinte maruntite si adaugite. dar, lauda patriei noastre, lauda testosteronului (destept) iubit, nu e doar asta (pisicile stiu de ce, de data asta!! ) 🙂

      Răspunde ↓
      1. ora25

        faaai faai draaagi copii ce era să-mi scape! ce, unde? care era întrebarea la care se răspunde în acest prinos?

        Răspunde ↓
        1. freefortree

          ei, o aiureala:D
          ne mai stim si intre noi si mai facem panarama, apropos de cine se decide sa scrie, cui si cum. 🙂

          Răspunde ↓
  28. mihaela patrascanu

    asa ma bucuram si io la inceput cand scriam pe aici…stai sa vezi dupa ce devii de casa..nici ”pas” nu mai zice…asa ne-a manipulat pe toti:))
    p.s.se subintelege,am scris pentru@rebelsible..ca e nou-noutz aici…

    Răspunde ↓
  29. Luminiţa

    da’ de unde :)) eu cred ca decizia cu bagatul in seama tine de ochii frumosi ;;)
    apropos, mai tine faza cu „decid sa ma declar castigator”? 😀 sau trebuie sa astept pana maine ca sa o spun? :))

    Răspunde ↓
      1. ggl

        „Da cu banu” – asta mi-a spus medicul de la urgenţe când a întrebat în ce mână să-m facă antitetenos şi i-am răspuns că nu ştiu.

        Răspunde ↓
  30. anao

    pai eu hotarasc ce decizie sa iau in functie de ce imi trece atunci rin cap. Si gata!
    Daca eziti poti sa incerci sa dai cu banu! 🙂

    Răspunde ↓
  31. anao

    (si de doua saptamani de cand am descoperit blogu si concursu tot imi zic sa urmaresc discutia din comentarii in weekend….ca imi place de voi 🙂 dar a fost prea frumos afara; incerc weekendul viitor)

    Răspunde ↓
  34. mihaela patrascanu

    pai incerc …ma bat parte in parte cu ea…asa o mai zmotocesc,de fapt e aproape cheala acum…si ea se razbuna punandu-mi piedica,chiar am 2 genunchiuri julite…azi ma simt Prometeu!!!

    Răspunde ↓
  35. mihaela patrascanu

    ieri am terminat de citit cartea de la tine oferita.tot ieri m-am simtit tarfa…asasina tarfa!!!deci…aluzia sper ca ai inteles-o…de la tarfa la posedata nu e decat un pas!!

    Răspunde ↓
  36. Luminiţa

    măi nu ştiu, dar eu nu mai am răbdare (adevărul e că nici nu pot să mai intru, până la o anumită oră, pe aici) aşa că, spunându-vă politicos bună dimineaţa înainte, vă anunţ că eu, pe bune, chiar am decis să fiu câştigătorul zilei de azi. s-a terminat 🙂

    Răspunde ↓
  37. cristi c.

    eu decid că nu am câştigat concursul ăsta. dar puteam la fel de bine să decid că l-am câştigat (cu aceleaşi rezultate – neînmânarea premiului)

    Răspunde ↓
    1. ultimulunicorn

      daca ar fi dupa mine, eu decid ca l-ai castigat! dar am observat ca decid in cele mai neinspirate momente, asa ca am sa-mi aman decizia pt alta data.

      Răspunde ↓
      1. cristi c.

        ar fi un premiu irosit, pentru că deja am citit cărţoiul. în plus m-am declarat cîţtigătorul ediţiei trecute. ar fi curată nesimţire din partea mea, mă înţelegi, fărămoralşiprinţip carevasăzicănuleare

        Răspunde ↓
  38. darkclauds

    Eu as decide in favoarea lui Anao, al carui/ carei exemplu il urmez de cateva saptamani. Felicitari Anao, din punctul meu de vedere, tu ai castigat!

    Răspunde ↓
  40. alex moldovan

    Câştigătorul e persoana care „ia decizii cu capul, in principal… apoi cu ficatul, cu picioarele, cu splina (alta ticaloasa mica), cu diverse organe de agrement. Într-un cuvânt (sau în trei cuvinte?), freefortree. Felicitări!
    Premiul va fi trimis, desigur, deîndată câştigătorului sau celui mai apropiat reprezentat din ţară 🙂

    Răspunde ↓
    1. Greiere

      ei, iaca. ce surpriza frumoasa in miez de noapte. m-am inecat cu vinul cand am citit. pai, multumesc frumos. si acu’ ce fac, ca n-am mai castigat ceva de cand eram la scoala? (ma rog, nu pun faptul ca am mers cu mamaie sa-si ridice plasma castigata in Carrefour.) sint in tara straina, prin urmare imi voi contacta reprezentantul din tara romana. dar ce fac, cum fac?? 🙂

      Răspunde ↓

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.