Concurs de weekend: cianură pentru un surâs în plină vară

62 Răspunsuri

Totul a început în momentul în care cineva a observat că printre sponsorii ediţiei din anul acesta a TIFF se numără şi Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), compania al cărei nume se leagă de exploatarea de aur din localitatea cu acelaşi nume. Ştirea s-a răspândit fulgerător. Imediat, pagina de Facebook a festivalului a fost luată cu asalt de mesajele furioase ale celor care militează împotriva asocierii dintre TIFF şi RMGC. Răspunsurile celor acuzaţi au fost cel puţin timide, iar informaţiile legate de organizare şi de filme s-au pierdut pur şi simplu în peisaj. N-au lipsit apelurile patetice şi colorate naţionalist, glumiţele infantile şi punerile la punct. Ce mai, un adevărat coşmar PR pentru organizatori.

De cealaltă parte, iubitorii „artei de dragul artei” şi-au creat propria pagină: Pro-Tiff, dedicată, în cuvintele unuia dintre administratori, „celor care cred într-o separare între ceea ce ţine de film, artă, cultură, şi ceea ce ţine de politic.” De-aici lucrurile se complică. Dat fiind că filmul contemporan de festival e astăzi mai politic ca oricând (asta aplicându-se într-o foarte mare măsură chiar filmelor care rulează în cadrul TIFF!) un apel emoţional adresat „tuturor celor care au văzut Funny Games proiectat în aer liber” de-a se alătura grupului pare de o naivitate înduioşătoare. Adică să susţii separarea dintre artă şi politic şi să-l introduci în ecuaţie chiar pe Michael Haneke e contradicţia perfectă şi înseamnă să ratezi graţios şi complet miza pusă în joc nu doar de regizorul austriac, ci de arta contemporană în general. Un astfel de discurs nu doar că nu se susţine din punct de vedere teoretic, dar riscă să-i îndepărteze pe iubitorii de film care dispun de un grad oarecare de conştiinţă socială sau politică.

P.S. Lovitură de teatru. La închiderea ediţiei suntem informaţi că infama companie a dispărut de pe pagina cu sponsori a festivalului şi există zvonuri că s-ar fi renunţat deocamdată la colaborare. Vă vom ţine la curent cu desfăşurarea ulterioară a evenimentelor. Sau nu.

(text apărut în revista Dilema veche)

Cum tratăm această problemă? Ce înseamnă să separi arta de politic? Şi ce ar fi arta pură? O simplă alăturare de cuvinte, sunete sau culori frumoase puse laolaltă de mâna măiastră a creatorului? Dar au stat vreodată lucrurile astfel? Răspunsul cel mai convingător îi va aduce autorului cartea lui G. K. Chesterton – Omul care era Joi. Romanul e scris de cel supranumit „prinţul paradoxului” şi se citeşte cu sufletul la gură; o lectură utilă şi plăcută deopotrivă! Le mulţumesc celor  de la librăria Book Corner pentru sponsorizarea concursului, dorindu-le spor la treabă: săptămâna asta se mută într-un nou sediu, pe strada Eroilor. La numărul 15. În buricul târgului. Ştim că puteţi!

P.S. Azi începe TIFF-ul. Care ţine 10 zile. Rog deci a mi se scuza absenţele mai îndelungate. În perioada asta, vă aştept pe 1001arte cu informaţii, cronici şi aşa mai departe :).

62 de comentarii la „Concurs de weekend: cianură pentru un surâs în plină vară”

  2. ora25

    dar eu pot să mă alătur dacă pe funny games l-am văzut în aerul ocupat de fum? e un film cu totul politic, e despre ouă, nu ştiu dacă mă înţelegeţi. poate varianta în aer liber este apolitică, cine ştie. adică nah, nu întâmplător…. da’ ce bine se asortează cartea asta cu filmul 😀 fac un cuplu foarte frumos! 🙂

    Răspunde ↓
  3. beausergent

    Arta pentru artă, artă pentru om.
    Artă pentru om ca individ, artă pentru om ca aparţinând unei colectivităţi (polis). De-abia acesta din urmă este conectată (are o miză în) politic (în măsura în care nu considerăm pe cel care ignoră politicul ca făcând o politică de ignorare a politicului – a nu „face” politică, este, în cele din urmă, o opţiune „eminamente” politică).
    O artă (sau manifest artistic) care se adresează strict individului, nu este ruptă de politic într-cât propune (livrează) societăţii un model uman. Şi de aici ajungem „sus” la arta pentru artă care este gustată (până când nu se vor inventa obiecte de artă oferite contemplaţiei altor obiecte de artă, dar chiar şi atunci) şi afectează (conceptual şi comportamental) generaţii umane.
    Rezumând, arta e politică în masura în care se adresează unor oameni care trăieasc în societate (polis). Crede cineva că maneaua este separată de politic, că nu are efect imediat în fiinţa politică a acesui popor?

    Răspunde ↓
  4. alex moldovan

    Cred că arta e politică şi în măsura în care reflectă (critic sau nu, programatic sau indirect) o realitate care are, indiscutabil, în fibra ei, şi o componentă politică (într-un sens general, fireşte). Mai, mult mi se pare că uneori tocmai arta neexplicit politică se pretează cel mai bine la o interpretare de acest fel. Dar cu măsură! şi fineţe… Un Michael Moore este mai mult decât suficient :D!

    Răspunde ↓
  5. beausergent

    Cu atât mai mult cu cât artistul poate greşi în opţiunile sale politice explicite. Eu nu ştiu tu cu ce impresii ai rămas, dar pe mine m-a cucerit poezia sfâşietoare în care era „reflectat” personajul Che Guevara într-un roman de-al lui Sabato (mi-e jenă că nu mai ştiu care: aş merge pe Abaddon, dar nu sunt sigur). Şi cât de dezamăgit am fost aflând de regretabilul rol jucat de el în politica reală de atunci şi de acolo. Oare, în roman, era vorba de ALT „Che Guevara”?! Iartă-mi naivitatea! 🙂

    Răspunde ↓
  6. ggl

    Deci sa ma lase textele astea cu separarea artei de politic. Ar fi bagat spoturile penibile RMGC inainte sa inceapa filmul. Asta inseamna la ei sa separi arta de politic?

    RMGC este o corporatie. Nu vor decat sa ne ia aurul cu costuri cat mai mici si sa faca profit cat mai mare. Nu-i intereseaza nici sa creeze locuri de munca in minerit, nici sa aduca bani la buget, nici sa conserve partimoniul cultural, iar despre protectia mediului nici nu are rost sa mai vorbim. Protectia mediului costa bani. Multi. RMGC poate foarte bine sa intre in faliment si sa dispara de pe radar cand se incheie proiectul, lasand plata costurilor de reabilitare si de inchidere a minei in seama statului si a contribuabilului roman. Nu ar fi prima data. Exista precedente, mai ales in tari cu legistatie deficitara ca si a noastra.

    Răspunde ↓
    1. Ihrielle

      Cred ca prin 2007 a venit la facultatea unde studiam, o domnisoara de la Gabriel sa prezinte studentilor – viitori sociologi muritori de foame sau mancatori de rahat pe la televiziuni – ce minuni stie sa faca RMGC si cum vor beneficia de pe urma lor nu doar comunitatea locala ci si statul roman. A fost un hap pe care nu stiu cati dintre noi l-au inghitit atunci, insa profesorul care o invitase pe respectiva propagandista era in mod sigur sub vraja maretului zeu al extractiilor miniere; altfel nu-mi explic cum a ajuns individa acolo.

      Dar, na, se pare ca exista o legatura direct proportionala intre suma de bani si predispozitia pentru anosmie.

      Răspunde ↓
  7. cristi c.

    problemă insolubilă. mai bine s-ar face artă bună şi politică eficientă măcar pe măsura unui rebut artistic

    organizatorii tiff cred că au fost naivi dacă au crezut că pot scăpa decent din mişmaşul ăsta

    Răspunde ↓
  8. ora25

    totuşi ar fi o mare chestie să-ţi desparţi creierul în două prin proprie voinţă, ca să eviţi asemenea mixuri. să ne concentrăm, să ne concentrăm.

    Răspunde ↓
  10. Luminiţa

    Incep cu o observatie, pe care am primit-o si eu la randul meu in urma cu mai mult timp, „a milita” nu se foloseste niciodata la forma negativa, el fiind prin definitie un verb pozitiv (conform DEX „MILITÁ vb. a lupta intens pentru un principiu, pentru o cauză etc.”).
    Revenind la delimitatarea pe care o cautati voi dintre politic si arta, va fac cunoscut un fragment din cartea pe care o citesc chiar acum (Totul este iluminat) si in care am gasit o definitie foarte simpatica si totodata plina de alegorie a artei sau, mai degraba, a demitizarii artei si trecerea acesteia in sfera „politicului”. Stiu, e putin las din partea mea sa o folosesc, dar cred ca aceste cuvinte sunt cele mai potrivite si mai concludente pentru ceea ce se doreste a se pune in evidenta. Ca sa fiu sincera, eu nu prea stiu ce inseamna politica sau cum se manifesta aceasta, stiu doar ca oamenii care se considera politici urmaresc intotdeauna alte scopuri (personale si deci, egoiste) decat cele pentru care militeaza in mod public, si ca prezinta o mare capacitate de convingere a populatiei, de aceea conducatorii si liderii e musai sa aiba ceva politic in ei, chiar daca se considera „apolitici”. Ok, recunosc, nici eu nu inteleg o iota din ce-am scris. Dar uite ca m-am luat cu vorba si am uitat de fragmentul meu:
    „Arta este acel lucru care are de-a face doar cu sine insusi – produsul unei incercari reusite de-a face o opera de arta. Din pacate, nu exista exemple de arta si nici motive serioase de a crede ca vor exista vreodata. (Tot ce s-a facut, s-a facut cu un scop, un scop care exista in afara acelui lucru, de pilda, , sau , sau , sau, si mai rau, ). Si, cu toate acestea, noi continuam sa scriem, sa pictam, sa sculptam, sa compunem. Oare ne comportam prosteste?”

    Răspunde ↓
  11. Luminiţa

    Ah, imi pare rau ca s-a pierdut din fragment, am folosit gresit parantezele „”. reiau fragmentul:
    Arta este acel lucru care are de-a face doar cu sine insusi – produsul unei incercari reusite de-a face o opera de arta. Din pacate, nu exista exemple de arta si nici motive serioase de a crede ca vor exista vreodata. (Tot ce s-a facut, s-a facut cu un scop, un scop care exista in afara acelui lucru, de pilda, „Vreau sa vand acest lucru”, sau „Vreau ca acest lucru sa-mi aduca faima si iubire”, sau „Vreau ca acest lucru sa ma implineasca”, sau, si mai rau, „Vreau ca acest lucru sa-i implineasca pe altii”). Si, cu toate acestea, noi continuam sa scriem, sa pictam, sa sculptam, sa compunem. Oare ne comportam prosteste?

    Răspunde ↓
    1. alex moldovan

      Mulţumesc pentru observaţie, s-a reţinut :).
      Cu privire la definiţia lui Foer, eu cred (sper) că a vrut să fie ironic. Adică e cam problematic să afirmi că ceea ce oamenii au numit sute sau mii de ani artă, nu e artă. E ca şi cu mai veni şi ai spune că obiectul cu care batem cuie nu e un ciocan, pentru că un ciocan arată cu totul altfel. Şi, în plus, nici nu există.

      Răspunde ↓
      1. Luminiţa

        da, pare foarte alambicat, dar nu e potrivit sa asociezi exemplul artei cu cel al ciocanului. ciocanul este un exemplu mult mai concret decat este arta, referitor la care, de pilda, nu poti afirma despre un lucru, despre o creatie ca este arta cu precizie. de fapt, in ziua de astazi cred ca este cel mai dificil de facut acest lucru, multi vin cu fel de fel de aiureli simple si incoerente, atat in scris, cat si in materie de pictura, sculptura muzica sau ce mai vrei tu, si il numesc „arta”, in realitate lucrurile nestand chiar asa.
        iar daca arta ar fi acel lucru care tine doar de sine insusi, cu siguranta ca nu ar exista asa ceva daca ar fi sa-l numim „arta”, ar fi doar un ideal la care ne-am dori sa ajungem si, daca stam sa ne gandim bine, la urma urmei arta chiar poate fi considerata un ideal de neatins, pentru ca prin arta oamenii tind sa-l imite pe Dumnezeu si actul acestuia de creatie (care este intra-devar o opera de arta), ceea nu ne face si pe noi dumnezei si ceea ce inseamna, prin urmare, ca arta nu exista 😀

        Răspunde ↓
        1. alex moldovan

          Păi te contrazici puţin: spui că nu putem afirma că o creaţie este una artistică cu precizie, după care susţii că „aiurelile” contemporane nu sunt chiar artă – deşi tocmai ai respins posibilitatea unei definiţii a artei – şi a sferei ei.
          Arta nu a fost niciodată, din fericire, ceva ce ţine doar de ea însăşi. Te-ai gândit că poate lucrul la care se referă Foer nu este arta? Cineva greşeşte: întreaga omenire din ultimii, să zicem, două mii cinci sute de ani, sau Foer…
          Cu privire la varianta că „prin arta oamenii tind sa-l imite pe Dumnezeu” prefer să mă abţin :).

          Răspunde ↓
          1. Luminiţa

            hei, asta n-am afirmat-o eu, ci Foer 😀 mie doar mi-a placut ce a zis el, apoi am vrut sa salvez un pic ce ai zis si tu. si, bineinteles, sa sustin, pe de alta parte, in aceeasi fraza, si afirmatia scriitorului prin comparatia cu Dumnezeu, in care, de altminteri, eu cred. 🙂 bineinteles ca eu, personal, nu pot sa consider asa dintr-o data ca arta nu a existat niciodata sau ca nu poate exista niciodata, fiind definita ca „un lucru care exista doar in sine insusi”… mereu vor interveni acele motive „exterioare” pentru care ne aplecam spre arta, ceea ce n-o face mai putin arta… atat doar ca in ignoranta noastra sau in egoismul nostru sau nu-stiu-cum-sa-l-numesc numim adesea arta ceea ce nu este nici pe departe arta, ci doar o incercare banala de a-si satisface unul din scopurile perfide de mai sus, cel mai adesea „eu vreau sa vand asta, prin urmare, trebuie sa-i pacalesc cumva pe fraierii care vor cumpara ce am realizat eu si sa-i conving ca este arta, cand in realitate, nu e asa si eu o stiu prea bine”. 😀 cam asta am vrut sa spun, sper ca acum e clar.
            si totusi, pe marginea afirmatiei lui Foer se poate discuta mult mai mult, nu? 🙂

            Răspunde ↓

  12. Pingback: Nu mai vreau să aud de Roşia Montană « Giafar Stories

  13. gabriel

    Nu inteleg totusi ce aveti cu Rosia Montana Gold Corporation? Spuneti-mi si mie cati bani investeste statul roman in zona aceasta? Aproape 0. Cati bani va investi RMGC? Doar vreo 4 miliarde. De asta ce mai spuneti?

    Răspunde ↓
    1. ggl

      Aşa. Să vedem în ce a investit până acum RMGC: au cumpărat proprietăţi, au strămutat oameni şi au investit masiv în imaginea companiei şi a proiectului. Asta ar fi fost şi sponsorizarea TIFF: o investiţie în imagine. Respectiv minciuni băgate pe gât publicului ignorant şi nepăsător.

      Statul nu prea investeşte în nicio zonă defavorizată pentru că nu are de unde. Statul român este sărac. Înafară de asta există interese la nivel înalt ca să se realizeze proiectul RMGC, iar lipsa investiţiilor în zonă constituie un mobil foarte bun pentru asta. Ca să puteţi veni voi apoi şi să spuneţi că statul român nu investeşte, iar RMGC va investi 4 miliarde. Cândva. Cumva. Cum? Pai simplu. Or să aducă multe buldozere, basculante, utilaje şi or să înceapă să scormonească după aur. Mai exact, ce arată azi aşa, o să arate mâine aşa. Sau aşa.

      http://www.revista22.ro/cianura-face-legea-la-rosia-montana-3213.html

      Răspunde ↓
      1. cristi c.

        cum cu cine. e pluralul majestăţii.
        gabriel, mikael, samael, metatron. sunt destui îngeri în angelologia iudaică. (sau am greşit iar domeniul)

        Răspunde ↓
  18. beausergent

    Separarea artei de politic în dictatură ar fi de analizat. La un festival de umor studenţesc (nu mai ştiu cum se chemau) apărea într-o scenetă Elena din Troia. „Nu se poate” a sărit Cenzura! „Nu e politic!”. „Atunci, Maria din Troia se poate?”. „Maria din Troia se poate.” Vă imaginaţi reacţia publicului studenţesc la Maria din Troia. Curat separare a artei de politic!

    Răspunde ↓
  19. beausergent

    În ce priveşte clasa politică de azi: pe cât de greu le e artiştilor să separe arta de politic, pe atât de uşor le e lor să separe politicul de artă. de arta politicii. după ce au separat omul de politic, miza absolută a rămas separarea politicului de politică. dar eu tot mai urmăresc un preda, un voinescu, doar-doar. noi, în ardeal ziceam doară-doară, dar parcă nu sună prea bine…

    Răspunde ↓
  20. Nuţa

    Bună ziua domnu Alecs,

    Nuţa sînt.Fata cu curatu.Am şi ieu o întrebare:cei acila Roşia Montană Gold Corporation capoi ieu cunosc o mulţimeia dea tipuri de roşii da di una ca aiasta apoi nu am mai auzit ieu.Să ştiţi că ieu vă plac mult tare de tot că ieu na-m mai văzut un om aşa di darnic ca matale,aveţi multe cărţi nui aşa?Apoi lasă că-i bun că mai daţi şi matale la acia săraci,tare inimos şi bun mai sînteţi.
    Apoi în rest dumneavoastră ce mai făceţi domnu Alecs?

    Răspunde ↓
  24. als

    pai sa separi arta de politica – k sa intelegi – ar fi k eu, als, sa vreau sa vad un film de haneke, dar n-as putea sa-l vad decit dk da bani rmgc k sa-l vad… asa k iau banii de la rmgc k sa vad un film de haneke
    mai mult: eu pot sa fiu impotriva politicii rmgc, da totusi sa iau bani de la ei k sa vad un haneke
    sau pot sa NU fiu de acord cu politik din filmu lu haneke, da totusi sa vreau sa-l vad
    etc, etc

    nu vad care e problema

    Răspunde ↓
  25. als

    am uitat sa spun ‘esentialu’: k sint impotriva boicotului tiff & k am kemat – pe twitter – la boicot impotriva celor care boicoteaza tifful 😉

    Răspunde ↓
    1. alex moldovan

      @als Păi bine-nţeles că poţi face toate astea – şi majoritatea chiar o face. Nu mă refeream doar la relaţia creator-consumator, ci şi la existenţa unui conţinut implicit sau explicit politic al artei. Poţi alege să-l ignori cu desăvârşire, dar asta nu-l elimină. Ideea era că arta nu e o sferă „pură” necontaminată de orice alte consideraţii exterioare sferei ei – dar care o fi aia? S-ar putea glosa cu folos şi pe marginea distincţiei dintre politică şi politic…

      Răspunde ↓
    1. beausergent

      Multumesc, multumesc! atenţia la detaliile argumentaţiei implică ignorarea lungimii acesteia. aţi avut noroc că eram obosit, altfel ajungeam mult mai târziu la concluzii. 🙂 . multumesc.

      Răspunde ↓
  27. als

    @alex moldovan: evident k arta nu este o ‘sfera pura’ & k e contaminata de politic (among other things…), dar eu crek e bine – tinind cont de asta – sa incerci sa separi acel cit-la-% arta de neghina restului. & cu cit arta respectiva se vrea mai ‘politik’ (among other things…), cu-atit mi se pare mai cool sa NU tii cont de ‘ce vrea artistu sa transmita’ & sa te faci k ploua 😉
    pe lga faptu k il lasi cu buzele umflate in privinta ‘mesajului’ (vba aia: artistu care are ‘mesaje’ de transmis e rugat sa foloseasca serviciile postei :)), ii faci – de fapt – un serviciu.
    si eu zic k sint mai obiectiv cu (de ex) arta lui haneke atunci cd, nefiind deloc pe aceeasi lungime de unda (politik) cu el, fac abstractie de ‘asta’ & ma uit (numai) la CUM face arta, nu la CE ‘vrea sa transmita’ cu ea.
    ‘ce vrea sa transmita’ ma lasa rece…

    @cristi c: ba da, e o probl pt k eu vreau sa fiu TRIplicitar!

    Răspunde ↓

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.