Reprezintă una dintre cele mai de succes apariţii editoriale ale tuturor timpurilor. A fost publicată în două volume, sub forma unor testamente – Noul şi Vechiul Testament –, editate la distanţă unul de celălalt. Interpreţii s-au întrecut în a descifra semnificaţiile tainice încriptate, chipurile, printre rândurile ei, iar comentariile, adesea contradictorii, au proliferat, depăşind cadrul unei dispute literare. A fost tradusă în peste 139 de limbi şi beneficiază în permanenţă de noi şi substanţiale tiraje, ceea ce reprezintă o certă reuşită editorială şi o transformă într-un adevărat bestseller. A beneficiat de-a lungul timpului de ediţii din cele mai variate, de la cele de lux, cu coperte tari şi cotor aurit, până de variantele populare, broşate, accesibile tuturor buzunarelor. Există şi numeroase variante pentru copii, de obicei reinterpretate pe înţelesul celor mici şi ilustrate. O Biblie uriaşă, scrisă în 66 de limbi şi incluzând 1.500 de pagini de dimensiuni de 45/40 centimetri, a fost expusă de curând la Arad.
(Articol preluat de pe 1001 arte: locul unde găsiţi lucruri şi oameni care ne plac, din cele pe puţin o mie şi una de arte ale lumii. Nu istorii complete, nici pasaje din lexicoane – pentru acestea există motoarele de căutare sau mai clasicele biblioteci, şcoli şi alte instituţii de binefacere ale societăţii.)
Puterea calorică a unei biblii e direct proporţională cu greutatea ei. De ce să arzi un lemn, când poţi arde o biblie.
se pare ca timpurile actuale tind incet-incet sa favorizeze alte aparitii de succes, cum ar fi bunaoara „Girl with the dragon tatoo” (in Danemarca a depasit Biblia ca tiraj)
E plauzibil să apară noi competitori. Să nu uităm şi că Biblia a beneficiat de mai multe ecranizări, iar „The Girl” numai de una 😀
da’ bibilia pauperum o fi având aceeaşi întrebuinţare ca acidum acetylsalicylicum pauperum?
:))))) Doar dacă e implicat tot dinescu 😀