În fiecare an, odată cu aerul tare al toamnei, simt nevoia subită de-a ieşi la joacă în spatele blocului. Dar nici unul dintre prietenii mei nu se mai află acolo.
BICICLETA GALBENĂ
Oamenii își închipuie că, dacă ai un blog, poți scrie pe el toate tâmpeniile care-ți trec prin cap. Nimic mai fals. E limpede că nu poți scrie toate tâmpeniile, ci doar o mică parte.
cât timp mai există spatele blocului, încă e bine…
da – din păcate, e tot mai în spate…
acum spatele blocului s-a mutat la mall 🙁
mda, iar mall-ul de copii nu-i acasă…
iar peste câteva mii de ani, copiii de atunci vor căuta în enciclopedii expresia „spatele blocului”, explicată ca „spaţiu iniţiatic în unele culturi din arealul carpatic şi subcarpatic din Premolarul târziu (circa 1950-2000)”.
Nu-i nimic. Îţi faci prieteni noi. Sau dacă diferenţa de vârstă e prea mare, faci copii şi îşi fac ei la rândul lor prieteni. Aşa merg lucrurile, vorba unui individ ce-a scris o carte antirăzboinică după ce a fost luat prizonoier şi închis într-un abator subteran.
la mine spatele blocului e în alt oraş …
prietenii tăi au realizat că odată cu trecerea timpului pe bietul bloc îl doare spatele, numai ţie nu ţi-e milă.