24 de comentarii la „12 scaune: cum să eşuezi în viaţă”

1. Anca 20 ianuarie 2011 la 15:09

   Si cu rabdare, si cu bunavointa…nu pare asa simplu 🙁

   Răspunde ↓
   1. alex moldovan 20 ianuarie 2011 la 15:12

      Atunci nu e simplu 🙁 ?

      Răspunde ↓
2. Anca 20 ianuarie 2011 la 15:14

   Pai nu 🙁 O varianta mai rapida nu ai?

   Răspunde ↓
   1. alex moldovan 20 ianuarie 2011 la 15:15

      N-am! Eu pe asta mă bazam!!!

      Răspunde ↓
3. m3shuggah 20 ianuarie 2011 la 15:42

   Lasă că au alţii suficientă răbdare să „ne eşueze.”
   Vorba lui Sartre: „L’Enfer c’est les autres.”

   Răspunde ↓
4. beausergent 20 ianuarie 2011 la 16:45

   Sunt necesare specializări?…
   Doctor în ştiinţa eşecului…

   Sau poate e un talent…
   Virtuozi în arta eşecului…

   A eşua în mod miraculos…, neaşteptat, surprinzător, smulgând aplauze mulţimilor siderate… dansând dansul lui Zorba: „hey boss, did you ever see a more splendiferous crash?” (vezi un anume frontispiciu).

   Succes-ul e plictisitor. Nu e o ştire. În schimbul eşecul fascinează pe toată lumea.

   Răspunde ↓
   1. m3shuggah 20 ianuarie 2011 la 17:07

      Succesul nu e plictisitor dacă e gestionat corespunzător, dar din păcate mulţi oameni „de succes” cad în capcana lăcomiei şi atunci cad în ghearele falimentului şi ale eşecului răsunător. Iar unii mai trag şi pe alţii după ei în groapă…

      Răspunde ↓
      1. beausergent 21 ianuarie 2011 la 12:06

         @m3shuggah

         din binecuvântate pricini, ţi-am răspuns la mine pe blog 😉

         Răspunde ↓
         1. m3shuggah 22 ianuarie 2011 la 9:59

            Mersi pentru răspunsul prompt şi elaborat.
            Nu-i aşa, fiecare şut în fund poate să fie un pas înainte în cazul în care ştim să gestionăm eşecurile, chiar dacă acestea s-au întâmplat sau nu din pricina noastră 🙂

            Răspunde ↓
5. mihaeladitoscana 20 ianuarie 2011 la 17:09

   yes,we cat’s!

   Răspunde ↓
6. ora25 20 ianuarie 2011 la 17:23

   cu nerăbdare se rezolvă şi mai repede, nu ştiu de ce conduci lumea pe piste greşite.

   Răspunde ↓
   1. Greiere 20 ianuarie 2011 la 19:33

      pai numa’ bine, ca rabdare n-am deloc. chiar ma framantam cum sa fac sa esuez mai cu spor. 🙂

      Răspunde ↓
7. alex moldovan 20 ianuarie 2011 la 20:08

   Aseară, dl. CTP recunoştea într-un interviu pe tvr: „mi-am ratat ratarea”! Dacă nici el n-a reuşit :D…

   Răspunde ↓
   1. ora25 20 ianuarie 2011 la 20:10

      vorbea de tenis?

      Răspunde ↓
      1. alex moldovan 20 ianuarie 2011 la 20:11

         :))))) din păcate, nu!

         Răspunde ↓
8. ora25 20 ianuarie 2011 la 20:18

   cred că Ratarea Ratărilor e urmarea firească a Cântării Cântărilor.
   (o fi tot una cu Deşertăciunea Deşertăciunilor? )

   Răspunde ↓
   1. alex moldovan 20 ianuarie 2011 la 20:20

      eu cred că are mai degrabă de-a face cu Deşerpăciunea deşerpăciunilor…?

      Răspunde ↓
      1. ora25 20 ianuarie 2011 la 20:59

         :)))) nu ştiu. dacă şarpele e şalul!?! dacă e Deşelăciunea deşelăciunilor!

         Răspunde ↓
9. mihaeladitoscana 20 ianuarie 2011 la 22:42

   de cand am blogul am incercat sa fiu educata si sa nu supar pe nimeni.dar macar o leapsa am si eu dreptul sa arunc :

   http://mihaeladitoscana.wordpress.com/2011/01/20/leapsa-cartureasca/

   Răspunde ↓
   1. alex moldovan 20 ianuarie 2011 la 23:09

      cel puţin una! mă egzecut mâine 😀

      Răspunde ↓
      1. mihaeladitoscana 20 ianuarie 2011 la 23:25

         de abia astept sa vad ce mai scoti din palarie 🙂 ))

         Răspunde ↓
10. Sting Spring 21 ianuarie 2011 la 11:26

    eu nu mai am răbdare, de-abia aştept să eşuez în viaţă! nu mai am muniţie…

    Răspunde ↓
    1. alex moldovan 21 ianuarie 2011 la 13:47

       înţeleg, dar cu cât mai multă răbdare, cu atât mai durabile rezultatele…

       Răspunde ↓
       1. ora25 21 ianuarie 2011 la 14:09

          :)))) de fapt le poţi savura încă din momentul când te înarmezi

          Răspunde ↓

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.