Una dintre cele mai răstălmăcite propoziţii filosofice ale timpurilor moderne este cea care încheie în mod magistral Tratatul logico-filosofic al lui Wittgenstein:

Despre ceea ce nu se poate vorbi trebuie să se tacă,

greşitele ei interpretări provenind din aceea că, îndeobşte, se consideră că ceea ce Wittgenstein a dorit să spună prin acesta e faptul că „despre ceea ce nu se poate vorbi trebuie să se tacă”, când, cred eu, ideea lui era, dimpotrivă, aceea că „despre ceea ce nu se poate vorbi trebuie să se tacă”, ceea ce, nu-i aşa, este cu totul altceva – în fond, o chestiune de fineţe extremă şi distinsă eleganţă.