De 1 decembrie am putea să ne vopsim în roşugalbenşialbastru şi să ne dăm de-a dura pe pârtie în jos, întru gloria neamului. Ne-am putea învăţa pisicile, căţeii şi papagalii să cânte deşteaptăteromâne în trei limbi (de pisică, de căţel şi de papagal) şi pe trei voci (vocea raţiunii, vocea americii şi vocea poporului). Papagalul ar putea citi textul direct de pe biletele de papagal. Am putea dansa cu toţii o horă mare în care să se prindă cele şase miliarde de români de pe faţa pământului. Am putea lăsa lumina aprinsă pe casa scărilor toată noaptea. Am putea inventa atomul românesc, mai mic şi mai fiabil, produs la Medgidia. Şi noua carte de istorie a lumii, în care să ni se recunoască odată paternitatea. Şi maternitatea. Asupra lumii.

Am putea face multe, noi. Dacă am vrea. Dar nu vrem.