Paris, 2009. Interviu pentru Le Monde Diplomatique. Duduia care mă chestionează, bine croită şi cam obraznică (cred că fiul meu ar folosi termenul mai contemporan de piţipoancă), nu se poate abţine şi, spre finalul discuţiei noastre, mă întreabă cu privire la futilitatea faptului de-a ţine un blog – şi încă unul care nu tratează despre adevăratele probleme ale societăţii. Protestez zgomotos cu privire la caracterul tendenţios al unei astfel de întrebări – de formă, căci nu mă pot supăra niciodată pe fetişcanele astea nostime – şi îi răspund nonşalant, mimând toată seriozitatea de care sunt capabil, că blogul e preocuparea în care investesc zilnic cea mai mare cantitate de timp şi concentrare, invitând-o pe dată să-mi spună cu ce se ocupă blogul meu. Roşeşte toată şi schimbă brusc subiectul, după care, motivând programul încărcat, încheie brusc interviul într-o notă puţin disconfortantă.

Dar, în fond şi la urma urmelor, despre ce este vorba pe blogul meu?

Aceasta e întrebarea pe care v-o adresez şi vouă. Cel care va oferi răspunsul corect (sunt şi eu foarte curios care e acesta) va fi răsplătit cu romanul lui Cormac McCarthy, Drumul [Humanitas, 2009], o poveste hipnotică, very dark, localizată într-o societate post-apocaliptică. Mai mare plăcerea, zău… Cartea a fost deja ecranizată, cu viteazul Aragorn în rolul principal, după cum se observă şi pe copertă. Bine-nţeles, nici nu mă gândesc să văd filmul. De ce să strici o asemenea carte?

Partea cea mai interesantă e că, începând cu această săptămână, cărţile sunt oferite prin generozitatea deosebită a librăriei Book Corner din Cluj, aflată pe strada Iuliu Maniu nr. 43, colţ cu Baba Novac. Vă invit să-i vizitaţi oricând cu cea mai mare încredere: îi cunosc şi sunt foaaaarte simpatici. And they know things. Asta pot să vă garantez :D.