La proces, acuzatul a declarat în repetate rânduri că, deşi o iubise sincer, n-a avut de ales şi a trebuit s-o ucidă din pricină că, în seara crimei, în timp ce stătea pe pat şi citea, ea îşi legăna piciorul în mod cu totul haotic, nereuşind nici în ruptul capului să ţină ritmul melodiei care se auzea în fundal – şi asta nu o singură dată. Situaţia a fost agravată, potrivit unor surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, de faptul că era vorba de cvartetul Tomasz Stanko, cunoscut ca având una dintre cele mai solide secţii ritmice din lume. Asta era cu adevărat inacceptabil. „Nu e prima oară când ne confruntăm cu incidente de felul acesta. Trebuie să ai o gândire realmente muzicală pentru a înţelege aşa ceva”, susţin aceleaşi surse. Folosirea, ca armă a crimei, a oudului proaspăt achiziţionat de către muzician a fost pusă pe seama întâmplării.