În veci nu s-a mai pomenit bătălie de o asemenea măreție. Nicicând arcurile nu s-au încordat mai vârtos, săgețile n-au suit mai înalt la cer, caii n-au arătat o mai mare turbare năpustindu-se asupra vrăjmașului și încrâncenații luptătorii o mai puternică hotărâre de a spulbera dușmanul. Păcat de cronicarul ucis chiar la începutul ostilităților, înainte de-a apuca să consemneze chiar şi cel mai neînsemnat amănunt pentru posteritate. Acesta-i şi motivul pentru care, cu adâncă părere de rău, ne vedem nevoiți să punem punct relatării noastre despre o bătălie care, n-avem nicio îndoială, trebuie să fi fost cu adevărat grandioasă.